~Dan Florian Sămărescu: „Spitalul“ (VI)

Au trecut aproape 45 de ani,de cand in 1965,Ceausescu la inmormantarea criminalului Gheorghiu Dej,se gasea alaturi de Maurer si Manescu,in fruntea coloanei mortuare ,care-l ducea pe decedat la mausoleul lor,din fostul Parc Carol.Ceausescu ,daca-mi aduc bine aminte ,era indurerat la trecerea prin fata Bisericei Coltea,locul parca predestinat,in care la ridicarea eroica din decembrie 89,au murit oameni adevarati,care doreau sa traiasca  liberi.
Atunci in 65,ca un cadou de “domnie noua” ,Ceausescu dispunea marirea salariilor.Eram tanar inginer si avusesem 1100 de lei,salariu din care plateam chiria unei camere,cam 400 de lei.Comunismul epuizase economia tarii.Cred ca in 65 ,Romania producea mai putin decat in 1938.
De aceea m-am intrebat atunci,de unde vor pune pe piata , marfurile pe care oamenii sa le cumpere cu noile salarii.
N-au avut de unde si incet incet ,s-a ajuns la penuria cronica a anilor 80.Cu toata planificarea lor centralizata,legile economice nu puteau sa fie escamotate.
Mult mai tarziu,am aflat ca “prostii de capitalisti” cunosteau regula lui Taylor ,care afirma ca daca o economie creste in ritm mai ridicat decat potentialul de lunga durata,care o caracterizeaza,se produce inflatie.In socialism aparitia inflatiei galopante ,era contracarata de fixarea centralizata a preturilor.Au aparut in schimb lipsurile de marfuri pe piata.Oamenii gaseau magazinele goale.
Intre 65 si 68 regimul a facut datorii de stat,a importat unele marfuri si parca ,parca se traia mai omeneste.Nu ajunsesem totusi la deschiderea din Cehoslovacia lui Dubcek,brutal incheiata prin invazia armatelor Pactului de la Varsovia-cu exceptia Romaniei.Speram ,ca dupa discursul curajos din balconul fostului C.C.in august 68-alt fapt simbolic,fiindca ultimul “discurs” a fost tinut in 22 decembrie 89 ,tot de la acel balcon-Romania va alege o linie de comunism mai putin ortodox.
A facut Ceausescu ,vizita de lucru in China lui Mao in 1971 si si-a pus in cap sa devenim o a doua China-de data asta europeana.Cam de atunci au revenit timpurile de pana in 65….Oamenii partidului erau si conducatorii institutiilor statului,taiau si spanzurau,greutatile economice cresteau,odata cu lipsurile si aparatul represiv isi arata coltii,tot mai pronuntat.Era perioada in care “senatorul Paunescu” descoperise in Ceausescu pe “marele carmaci” si traiam in “epoca lumina”.Am vietuit asa ,pe intuneric si frig ,si fara mancare in “epoca lumina”,pana la rasturnarea din 89.
Dupa aceea  s-a schimbat ceva ,dar tot “agatatii” au gasit drumul puterii.Schimbarea este inca in curs.
Regimul comunist s-a instalat cu cruzime, sub tutela rusilor,s-a indepartat de modelul sovietic,ramanad stalinist si dupa moartea lui Stalin,s-a produs o scurta deschidere spre lume,intre 65 si 69 si s-a inchis in cultul personalitatii ,pana in 89.Intre timp activistii,la inceput criminali se reprofilasera in bisnitari si coruptia a pasit infloritoare in secolul 21.Redresarea economica si morala se lasa  asteptate.
Semnalele inflationiste de acum,chiar pe fondul unei cresteri economice sustinuta de imprumuturi externe in crestere continua,arata clar ca economia nu se autosustine.Ca este in criza.
Romania consuma mult mai mult decat produce ,se dau si cadouri electorale,dar situatia materiala a cetatenilor ramane deficitara.Viata de zi cu zi este grea si tot mai scumpa, pentru omul obisnuit.
Realitatea nu suporta minciuna continuata.Nu se lasa inselata,nici manipulata permanent.
Boala ,sau se vindeca,sau te omoara.Numai in saloanele de spital exista cel mai “sanatos bolnav”,cel care cumpara ziarul ,sau cafeaua si pentru ceilalti.Privit din strada,spitalul este locuit de bolnavi.
Nu suport prea bine medicamentele.Faptul ca sunt nevoit sa inghit pastile ma supara.Dar se impune.
Voi intreba vecinii de masa ,cum se impaca ei cu tratamentul.Nu este simplu,fiindca oamenii evita sa vorbeasca despre suferintele lor.Poate sunt mai retinuti fata de mine,din cauza diferentei de accent.
-Astazi este mai frig,am deschis discutia.
-O sa fie si mai frig,a venit raspunsul.
-Totusi,asteptam primavara.Se apropie Sarbatorile de Pasti.
-Tot mai bine decat in Libia ,unde am lucrat la 50 de grade.
-Aveati probabil aer conditionat.
-Numai in casa.Santierul era in aer liber.
-Sunt arabi,locuitorii Libiei?
-Nu.Dupa romani au fost turcii.Libienii sunt insa alt popor
-Ca si cei din Tibet.Si ei sunt alt popor decat chinezii.
N-am primit raspuns si n-am mai continuat.Vecinul s-a dus in chiosc sa fumeze.I-am impins caruciorul si m-am intors in camera, unde au venit femeile sa faca ordine.Ele vorbesc ruseste..
Aici se pot auzi multe limbi.La bolnavi,globalizarea avanseaza rapid.
Merg la EKG.
-Vedeti Dvstra.,au si barbatii probleme cu inima.Nici ei nu au inima de piatra,i-am spus dnei.doctor.
-Toti avem probleme,unii cu altii.Noi,mai ales cu pacientii.Asa este in viata.Numai vorbiti,in timpul masuratorilor.
Azi se implinesc 125 de ani,de la nasterea lui Marx,in Trier.Au facut un simpozion si au zis ca Marx ,nu este vinovat de crimele comunistilor.N-a inventat el lupta de clasa?
Capitalismul a gasit ceva mai productiv,mai eficient si echitabil,anume concurenta.
Ma intreb,de ce nu-l lasa pe Marx in cimitirul londonez?Doar marxismul a devenit stafie.
Cimitirele ,cum a zis de Gaulle,sunt pline de oameni care se credeau de neinlocuit.Ca Marx.
Intre timp inteleg ce se intampla in clinica.Se incearca inlaturarea sechelelor ce urmeaza congestiilor cerebrale.Vad ca se realizeza succese prin antrenament si medicatie.Dar si cu perseverenta.Sechelele nu se vindeca rapid.Cand omul poierde dexteritatile fizice,cand nu mai gaseste cuvintele,ratacite aiurea,cand il lasa picioarele,sau simtul de orientare,cand nu se mai poate concentra,este motivat prin tratament sa insiste ,sa exerseze,sa se reintegreze in normalitate.Asa se vindeca.
Lumea traieste aici cu speranta vindecarii.
Pacientii pot inota intre orele 15 si 17.Dupa ora 17 bazinul de inot este inchiriat de localnici.Clinica este particulara.Se doreste profitabila.
In Tibet continua represiunea.La bine nu ma astept.Asa a fost si la noi ,dupa “izgonirea regelui Mihai”.
Au inceput arestarile in masa.Si teroarea.Eram copil,dar am simtit “abdicarea” ca o pierdere personala.
N-am sa uit…Vestea “abdicarii” ne-a gasitcand colindam cu plugusorul:
“Maine anul se-inoieste”.In colind avea semne bune,de belsug…In Tara se instala teroarea.

DAN FLORIAN SĂMĂRESCU