Intr-o lume care se schimba in permanenta,chiar fara sa observam,traiectoria urmata este greu previzibila.Consecintele apar cu intarziere.Modelele sociale,imaginate de oameni,sunt ca moda..trecatoare,dar necesare.Certitudini momentane ,se dovedesc false ,sau neinteresante si sunt parasite.Inlocuite cu altele.Acum ,lumea se grabeste.Continuitatea evolutiei este permanenta.
S-ar putea zice,ca exista o “piata a modelelor de organizare sociala”.Succesul nu este garantat dar posibil.Istoria incearca sa sistematizeze datele procesului,cauta explicatii ,dar viitorul ramane imprevizibil
Se poate admite, ca motorul evolutiei il reprezinta dezvoltarea tehnologiilor,in permanenta modificate prin inovatii.
In prezent, se impune optimizarea utilizarii resurselor si gasirea de noi resurse.Numai astfel avem viitor pe pamant.Spatiul extraterestru este examinat cu insistenta crescuta ,cautandu-se modalitati de exploatare economica a materiilor prime din cosmos.Fundul oceanelor sau zona Polului Nord sunt prospectate consecvent.Omenirea a invatat, sa speram ,din greselile trecutului.
Ceea ce nu se globalizeaza rapid ,pierde sansa de perpetuare.In lumea globalizata, varietatea nu se va diminua.Concurenta se va accentua,insa.
Cei care ofera mai mult,primesc mai mult.Solutiile lor gasesc cumparatori.Respectarea unor standarde ,asigura eficienta procesului de globalizare in desfasurare.Libertatea de gandire si exprimare, fac posibila promovarea noului.Dogmatismul determinist marxist a adus o parte a lumii, in situatia de criza .
Noul nu trebuie sa ne sperie.De acolo sunt asteptate impulsuri si realizari.Garantarea libertatii reprezinta conditia existentei progresului si dezvoltarii.
Aseara,14 martie 2008,am transcris cele de mai sus,din spitalul in care dimineata am fost transportat.
Apoi am adormit..
-Buna dimineata.
Usa camerei se deschisese.Aici personalul medical are cheia camerelor.Multi bolnavi sunt paralizati.Ma gasesc intr-o clinica de tratament pentru cei care au suferit comotii cerebrale.
Sora medicala dorea sa masoare tensiune.Era ceva nou.Ultimele zile in salonul de tratament intensiv,al altui spital,fusesem legat cu cabluri si sensori la un monitor si masuratorile se faceau continuu ,ziua si noaptea.Uneori se auzeau zgomote ciudate,care te trezeu in miezul noptii.Aparatul a fost legat la bratul drept.Apoi la cel stang.Sora avea o mina serioasa,chiar ingrijoratoare pentru un bolnav ,inca nerestabilit si nesigur
-Cat este?,am intrebat
-Merg sa aduc alta manseta,a fost raspunsul.
-Nu sunt toate mansetele la fel?
-Ba da,insa unele strang mai mult ,altele mai putin.
Dupa putin timp ,sora a repetat masuratoarea ,cu noua manseta.
-Cat este?
Erau valori mult prea ridicate,,mai ales pentru cineva care in urma cu o saptamana suferise o comotie cerebrala.Din fericire fara urmari deosebit de grave.
-Acestea sunt pastilele pentru azi.Erau mlte.Dupa micul dejun repetam masurarea ,sa vedem noile valori.Poate sunt mai mici.
Asa voi face.aici .Ma aflu intr-o clinica pe Valea Moselei,pe o colina impadurita,de unde valea se vede pana departe.Este o dimineata cetoasa ,insa nu friguroasa.
Vinul din viile de pe dealuri este dulce aici,fiindca stancile pastreaza caldura verii ,pana toamna tarziu si strugurii se pot culege mai tarziu.Localitatile sunt pitoresti.
Astazi ma viziteaza familia.Cand am avut congestia,sotia si una din cele doua fete ale mele,erau la Bucuresti.Acolo li s-a telefonat de la Trier,unde se intamplase tarasenia si au fost informate ca sunt la spital.De doua zile s-au intors la Frankfurt pe Main,distanta cam de 2-3 ore de clinica Landshut,unde ma aflu internat.Sunt curios ce vor zice cand ne revedem.A fost oricum, ceva neasteptat si neplacut.
Spitalul nu este chiar un spital adevarat.Se fac tratamente,se fac analize,sunt pacienti…dar se incearca in special diminuarea sechelelor anumitor boli,prin administrarea unor proceduri specifice.Este o clinica de reabilitare,specializata in tratamentul comotiilor cerebrale.Bolnavii isi ascund suferinta si cauta sa se comporte normal…ca inainte de accident.Chiar daca ,ingrozitor de multi ,sunt imobilizati in carucior.
Multi nu s-au obisnuit cu infirmitatile capatate,de miscare,de echilibru,de vorbire sau concentrare…
Spera in vindecare.Sau in ameliorare.Si am vazut oameni in carucior..care ,in urma tratamentului,se tineau din nou pe picioare si incepeau sa mearga.
Aici domneste ordinea si respectarea disciplinei de tratament.Totul functioneaza,ca o masina bine rodata.Pacientii se conformeaza disciplinei clinicii.Fiecare face ce i se prescrie.Doar fumatul este liber.In afara clinicei,intr-un chiosc.Eu nu mai fumez,asa ca nu particip la viata sociala.Nici dispozitie nu prea am.
Libertatea fiecaruia este supravegheata si limitata de tratamentul adecvat,care se intinde pe ore insir.
Dupa masa de seara este amorteala totala.Majoritatea oamenilor stau in camere.
Ma conving tot mai mult ca aceasta “cura” dupa spital, era necesara.
Astazi,cand transcriu randurile scrise in spital cu luni in urma,pe 3 august 1959,pe drumul de intoarcere spre casa ,de la serviciul religios,desfasurat in fosta Catedrala a orasului Pitesti,Biserica Sfantul Nicolae si Sfantul Pantelimon,un monument istoric ,de importanta nationala,unicul monument de valoare al orasului si azi daramata si nereconstruita,preotul paroh Florian I.Samarescu ,tatal meu a fost fortat sa se urce intr-o masina a securitatii,care-l pandea si a disparut.Mama l-a mai vazut ,pana la eliberarea din 1963,o singura data ,la procesul intentat celor doi “complotisti”,tatal meu si dl.Constantin C.Zamfirescu Cateasca,fost seful liberalilor de Arges si ministru pana in 1941,in guvernul regelui Mihai I al Romaniei ,in tot timpul detentiei neavand nici o posibilitate de comunicare.Au fost ,se intelege,condamnati la ani grei de puscarie .Dl.Zamfirescu a fost omorat inainte de eliberarea din 1964.Citind cele scrise de dl.Ioanitoiu,te cutremuri afland unele din crimele josnice si inutile,savarstie de comunisti,in numele “unei lumi mai bune” ,care evident ne-a adus unde suntem.
Accidentul meu,ca si disparitia tatalui,inghitit in pivnitele securitatii si puscariilor,ani in sir,raman ilogice,ca toate accidentele.apar din senin.Si urmarile sunt de lunga durata.Vindecarea este dificila.
Spitalul si puscaria au ramas doua institutii de care ma tem.
Pe cand doctorii cauta ,prin arta lor,sa micsoreze suferintele,judecatorii si anchetatorii securisti,voiau ,pe nedrept, sa provoace suferinte.Si sechele raman.
Tratamentul a avut efect in cazul meu.Tensiunea a luat valori aproape normale.Inca ridicata,dar totusi…
Se zice ca bolnavii devin mai egoisti.Am constatat insa,ca exista o anumita intelegere si solidaritate intre pacienti.
Vecinul de masa a zis:
-Suntem toti in aceeasi situatie.Suferim de aceeasi boala.dE ce sa vorbim cu Dvstra?
fiecare ,cauta sa-l menajesze pe celalalt,sa evite contradictiile,posibile intr-un univers atat de limitat spatial.Un bolnav paralizat ii astepta la lift pe ceilalti , intreaba daca mai doreste cineva sa urce si asteapta rabdator.La inot,fiindca bazinul nu este mare si se pot stanjeni unii pe altii,nu exista nervozitate.Cei care pot merge ii sprijina pe cei in carucior.
Fenomene asemanatoare,de solidaritate umana,am auzit ca au loc si in puscarii.Cel putin in inchisorile cu politici.
Modul in care sunt tratati bolnavii,mediul in care se gasesc,bolnavi intre bolnavi si poate,speranta de insanatisire,apropie oamenii ,unii de altii.N-a fost asa si in inchisori?
Stiu de la tata..care a venit acasa cu o caciula,de blana,uzata peste poate,pe care a purtat-o inca mult timp dupa eliberare,ca-i fusese daruita de un coleg de celula,care vazuse ca,parul tuns si de altfel putin,nu-l proteja de frigul iernii,in incaperea neincalzita,decat de caldura corpurilor detinutilor
Si cand ,la Botosani l-au lasat fara asistenta medicala sa moara,pe dl.Zamfirescu,colegii de camera au chemat toata noaptea ,fara raspuns,doctorul puscariei.
In spital,doctorii ii asista pe bolnavi.In puscariile comuniste,erau dusi sa moara in chinuri.
I-am vazut pe puscariasi,intr-o noapte ,cand ii mutau de la Pitesti la Jilava,Un grup de umbre ,zdrentuite si slabe,purtandu-si sarsanalele mici in spate,asezati in ordine,cu fata la perete si paziti de securisti.
Mergeam cu trenul la facultate.i-au urcat intr-un vagon inchis ,situat la mijlocul trenului.Am avut asa ,o presimtire si am intentionat sa trec prin vagonul acela.Nu l-am recunoscut pe tata.Dansul insa ,m-a vazut..si dupa eliberare m-a intrebat repetat,de ce nu-i spusesem mamei ca-l vazusem.
In Gara de Nord,am asteptat indelungat,sa vad ce se intampla cu vagonul inchis,garat pe o linie moarta..Dupa un timp,poate o ora,poate doua,era cam ora pranzului.,au venit doi securisti cu un cos cu colturi de paine neagra si l-au dat in vagon.Am mai asteptat un timp..apoi am plecat.Vagonul cu tatal meu,a ramas in gara…Tata insa ma recunoscuse.Un fapt minor care nu l-a uitat toata viata.
Am devenit mare consumator de pastile,ceea ce nu mi-a fost nici cand agreabilDar trebuie.
M-am dus iar la controlul tensiunii,dupa masa de pranz si pastilele aferenta.Era tot sora medicala de dimineata.Am cerut permisiunea de inot..
Doctorul mi-a permis verbal,dar sora a zis:
-Ieri v-a consultat doamna doctor.V-a permis inotul?
-Ieri nu era fixat tratamentul
-Fara permisiune,nu puteti inota,a zis sora.
Simteam ca inotul ma ajuta sa revin la normal.a doua zi era duminica si nu ramaneau doctori in clinica.
I-am zis sorei…
A venit doctorul in camera mea si mi-a trecut inotul in carnetul de tratament.
un fapt insignifiant ,devenise un eveniment,datorita conditiilor speciale.M-a bucurat pestemasura.Ma apropiam de viata normala.
-Doctorii neurologi,trebuie sa fie ceva special,i-am zis doctorului.
A zambit
Astept vizita familiei
dr.Ing.D.SAMARESCU
An VI, Nr. 9 /2011
ISSN 1844 – 0592 __________________________
__________________________
Adrese de corespondenţă:
- texte despre Artur Silvestri: mariana.braescu.silvestri@gmail.com
- alte texte pentru publicat în revistele online: publicatiile.arp@gmail.com ___________________________Revista ECOUL este o publicaţie de creaţie, opinie şi dezbatere culturală cu caracter alternativ, creată în cadrul unui proiect experimental rezultat din colaborarea dintre ARP - ASOCIAŢIA ROMÂNĂ PENTRU PATRIMONIU şi ASOCIAŢIA SCRIITORILOR CREŞTINI DIN ROMÂNIA. Revista conţine opinii şi propune dezbateri pe teme diverse din domeniul cultural, atitudini surprinzătoare şi iniţiative mai puţin sau deloc cunoscute prin publicaţiile curente. >>detalii aici >>>
__________________________„DINTRE SUTE DE CATARGE“
Cine putea să ştie că atelierul lui Brâncuşi, din Paris, va deveni "Atelierul lui Brâncuşi"?
_______________________
EDITORIAL de ANASTASIA DUMITRU: „Modernitate versus postmodernitate“ >>>>
_______________________
_______________________
Responsabilitatea asupra textelor publicate aparţine autorilor. Opiniile acestora nu sunt întotdeauna şi opiniile redacţiei.
_______________________
CONTACTE
MESAJE SI COLABORARI >>>aici >>>> __________________________
BISERICA DE LANGA MUNTELE SFANT
~Mariana Gurza -”Rar poţi întâlni oameni care pot să-ţi lumineze viaţa chiar în nevoi…”>>>
__________________________
REVISTA „ECOUL“- NR. 9/2011 noiembrie 28, 2011 ARP
- Al. Stănciulescu-Bârda: „Din sfaturile Părintelui Arsenie Boca“ noiembrie 28, 2011 ARP
- Gh. Nistoroiu: „Rugăciunea postului“ noiembrie 28, 2011 ARP
- Ioana Stuparu: „Poezii de închinăciune“ noiembrie 28, 2011 ARP
- Aurel Anghel: „Scara de nisip“ (selecţie de poeme) noiembrie 28, 2011 ARP
- Dimitrie-Sorin Pană: „Mesaj întârziat“ noiembrie 28, 2011 ARP
- In memoriam preotul Ciprian Zaharia noiembrie 28, 2011 ARP
- Nicolae Nicoară Horia: „Crizanteme“ noiembrie 28, 2011 ARP
- Ion Machidon despre Ion Untaru – Poetul fluturilor cu aripile multicolor de frumoase noiembrie 28, 2011 ARP
- George Petrovai: „Stihuri din lumină“ noiembrie 28, 2011 ARP
ARTUR SILVESTRI Director Fondator ECOUL
ARTUR SILVESTRI ŞI CĂRŢILE LUI - emisiune TV
_________________________Despre recuperarea patrimoniului cu Mariana Brăescu - emisiune TV
_________________________ATENŢIE! NOU! EMISIUNE DOCUMENTAR TV - „Asociaţia Română pentru Patrimonium - o creaţie a lui Artur Silvestri“ >>>>>
_________________________ARTUR SILVESTRI în lumina eternităţii - film documentar
_________________________Remember Artur Silvestri – Noi suntem România tainică>>>>
_________________________
„Aşa cum l-am cunoscut“.pdf>>>>
_________________________
_________________________
Artur Silvestri - „Fapta_culturală“.pdf>>>>
_________________________
Revolta fondului neconsumat>>>>.pdf
_________________________
Radiografia spiritului creol>>>>.pdf
_________________________
Artur Silvestri - „Apocalypsis cum figuris“.pdf>>>>
Artur Silvestri - „Perpetuum mobile“.pdf>>>>
_________________________
_________________________
Sper din tot sufletul ca această carte să-şi împlinească menirea, să apropie cititorul de cărţile şi ideile sale. Să-l ajute să înţeleagă câte ceva din personalitatea, din „modelul Silvestri“ şi nu în ultimul rând, aşa cum spunea el însuşi, să-i înţeleagă „cerul sufletesc“.
Mariana Brăescu Silvestri
_________________________ >>>„Artur Silvestri – Vocaţia căii singuratice“.pdf>>> _________________________Cele mai noi apariţii editoriale ARTUR SILVESTRI
______________________
• Cartea In memoriam ARTUR SILVESTRI- mărturii tulburătoare, prima din colecţia In memoriam Artur Silvestri. Este o carte emoţionantă, pentru că ea cuprinde sentimentele, regretele şi amintirile dumneavoastră şi ale altor oameni care l-au cunoscut, apreciat, iubit... >>>>
______________________
>>>In memoriam ARTUR SILVESTRI - mărturii tulburătoare.pdf>>>
____________________
ECOURI
____________________
____________________
• Albumul FRUMUSEŢEA LUMII CUNOSCUTE - de ARTUR SILVESTRI. Este o carte unica, ce cuprinde ultimele texte scrise de Artur Silvestri, adevărate bijuterii literare despre lumea vazută, tulburătoare prin frumuseţea sufletească şi sensibilitatea autorului lor. Albumul este ilustrat de artistul plastic Vasile Cercel.
____________________ >>>>Vizualizati aici ARTUR SILVESTRI: ,,Frumusetea lumii cunoscute”. pdf>>>>> ______________________„ACTUALITATEA PRIN ECOURI“ ŞI „CĂRŢI ÎN SERIAL“
„Privirile în realitate“ fiind la ECOUL complet diferite de superficialitatea jurnaliştilor de azi, rezultă că înţelegerea actualităţii se face prin perspectiva largă şi, mai mult decât atât, cu instrumente scriitoriceşti. Cei ce dau tonul sunt nu comentatori ai clipei ci examinatori ai desfăşurărilor heteroclite a căror înţelegere porneşte din principii dobândite prin experienţă, reflecţie şi convingeri desluşite. Între ei se află incisivul gazetar POMPILIU COMŞA, creatorul „Realităţii“ gălăţene, deopotrivă un prozator abil şi cu formulă tăioasă şi memorabilă din categoria autorilor de „fiziologii“, ale cărui „cartuşe“ ilustrează atitudinea neîntâmplătoare şi opinia cu rost. Însemnările de „Fapt divers“ înşiruite de
NICOLAE ROTARU cu o vivacitate pe măsura marelui său talent gâlgâitor sunt, de fapt, note de jurnal ale prozatorului care desprinde din lumea înconjurătoare scene şi caractere ce se „scriu“ de la sine, într-o manieră ce aminteşte „Momentele“ caragialiene.
_________________________________
În anul 2008, revista ECOUL a publicat în serial (integral sau parţial) câteva cărţi aflate în pregătire, creaţii aparţinând unor autori de stiluri, experienţă literară şi îndemânări diferite; împrejurarea că am atras atenţia asupra lor întăreşte ideea că publicaţiile ARP susţin orice producţii care ar putea avea o şansă în viitor. Cine are curiozitatea de a citi câteva pagini din cărţile semnalate, o poate face acum:
- ~Dimitrie Grama : ” Magul ” _________________________________
SCRIITORI DE LA „ECOUL“
Autor afirmat târziu însă de o acuitate extraordinară şi de un „modernism arhaic“ surprinzător, Aurel Anghel constituie una din mizele estetice ale ECOULUI, care şi-a făcut din susţinerea scriitorilor şi cărturarilor români „din tot locul“ un element fundamental de program cultural ___________________
„Poemele în proză“ ale Anei Moldovan, stranii, senzuale, de fapt fragmente dintr-un jurnal completat capricios, sunt o etapă din constituirea operei unei autoare care, cu cât va înainta în scrisul direct şi emoţional, va putea ajunge la producţii ce îi definesc opera.
___________________
„Însemnările de jurnal“ ale Angelei Bârsan impresionează prin precizie în a comunica stări de spirit de „strat tradiţional“. Scriitoarea pare a-şi aminti din nucleul genetic atitudini, concluzii şi îndrumări ce fac parte din peceţile care sunt anterioare omului trecător şi îi supravieţuiesc.
___________________
Poeziile lui Dumitru Andrei, a cărui creaţie se manifestă cu accese torenţiale, conţin şi ele interesante probe de aptitudine lirică pe care ochiul expert şi binevoitor le extrage cu uşurinţă din materialul didactic unde stau drept modele Tudor Arghezi, Bacovia ori Francois Villon.
___________________
Combinaţie de jurnalism şi de reflecţie socială fără prejudecăţi, proza Mihaelei Stinga impresionează prin umorul cu fond amar şi printr-o putere neobişnuită de a traduce necazul de moment într-o filosofie a reacţiei sceptice într-o lume unde „ideile prefabricate“ încep să predomine.
_______________________ REFERINŢE / click pentru tema preferată
___________________________
____________________________
____________________________
____________________________
________________________
_________________________
