TABLOU

Pe scara dimineţii

Turmele cerului pornesc

Către vale.

Strigătul zăpezii răspunde tăcerii

Mieilor  trişti

Cu aripa de aur

Fecioare blânde torc

Fir tremurat

În fuiorul Zilei

Pe dunga de sălcii

Coboară agale,

legănându-se ,- iarna.

_______________

VÂRSTE

Coboară agale turmele păscute

Păstori bătrâni cu anii pe toiag

Îşi pun alături la nmargine de stele

Privighetoarea lor din glasul obosit

—————-

Cu ochii –n calendarul nopţii

Mai speră încă în ploile adormite

De atâta dor prin fluiere ce-au tors

Îşi uită tâmplele în muguri

Ca pe-o chemare viitoare.

—————-

E ceasul de tacere-un gând că o povară

Le trece-n geana precum un brad secat de un fulger crud.

De mult târziu în oase bătrânii asteapa focul dintre stele

Ca pe o chemarea viitoare.

—————-

Se aude un cântec stins de dincolo de turle

-Logodna dimineţii  cu asfinţitul -

Pe treptele înierbate coboară calendarul

O nouă primăvara îşi ţese răsăritul

__________________

REGĂSIRE  ÎN IARNA

Ninsorile sunt risipite-n lanuri.

Fantastice grădini cu alai de visători

Primesc preoţi bătrâni din alte veacuri

În fire luminate de o mie de culori

—————-

Oglinzile speranţă-n dimineaţa

Îşi uită luciul albastru pe ulcioare

Într-un târziu grădinile îşi răsfaţa

Crizanteme mov adulmecând mirare.

—————-

Păsări ce nu mai stajuiesc demult în cântec

Se aşează abia la masa de sub vie,

Se  aud cupe ciocnind ca un descântec

Afară-i iarnă pură,prea trandafirie

SINESCU VASILICHIA