STREASINA LUMII PE SUFLET M-APASA…

4 Febr. 2011, spre seară…

Streaşina lumii pe suflet m-apasă,

Mă simt de o vreme tot mai stingher

Şi iarăşi mă poară gândul spre-Acasă,

Pridvorul de-acolo se umple de cer…

* * * *

Nimeni la geamuri nu mi se-arată,

Liniştea doarme de după zăbrele,

Ştiu că nu-i nimeni la masa patrată,

Singure doar manuscrisele mele…

* * * *

Nu mai e loc pe pământ de avarii,

De furii, de răii şi de care mai sunt,

Şi totuşi sub grinzile roase de carii

Mă văd ca un prunc înviat din cuvânt…

* * * *

Streaşina lumii pe suflet m-apasă,

Nici prea devreme, nici prera curând

Iarăşi mă duce dorul spre-Acasă-

Pridvorul de-acolo se umple de gând…

____________

LACRIMĂ DESCULŢĂ…

13/14 Febr. 2011.

 

Toate despărţirile sunt triste,

Cele din care nu mai vii înapoi-

Când voi pleca să-mi pui în mâini batiste

Şi încălţările să-mi fie noi…

* * * *

Mă cheamă Cerul-„gata eşti, Linuţă?”

Ce cunoscut îmi pare acel glas!

Sărmana Mamă, lacrimă desculţă

Prin lumea asta fără de popas…

* * * *

Mă uit la ea ca l’o icoană dulce,

Când vine seara-n ochii ei căprui

Îşi face aşternutul să se culce

Cu Tatăl nostru spus la căpătâi…

* * * *

Acum când scriu ea doarme liniştită,

Tăcerile din ziuă n-o mai dor,

Doar versul meu se-aude cum recită

Pe fruntea ei ca umbra unui nor…

_____________

COTROPIT DE LUMINA…

18 Februarie 2011, spre seară…

 

Mă simt cotropit de lumină,

Libertate e numele meu,

Această robie divină

Aş vrea să dureze mereu!

* * * *

Gândul miroase a Cer,

Cine îl miruie-acum?

Doamne, atât îţi mai cer,

Vindecă-i Dorul postum,

* * * *

Ceartă-i din lacrimă vântul,

Ispita să se ducă-n pustie,

Lasă-mi din toate cuvântul

Până la capăt să-mi fie…

* * * *

Tăcerea să-şi  ardă pe cruce

Întunericul dacă-i de vină,

Oriunde iubirea mă duce

Mă simt cotropit de lumină…

________________

MA UMPLU DE TINE…

19/20 Februarie 2011.

Şi iarăşi mă umplu de tine

Ca Marea de murmurul ei,

Starea de veghe când vine

Înapoi să nu mi-o mai iei

* * * *

Şi aşa e târziu pe pământ,

Fără de ţărmuri să-mi fie

Până la capătu-i sfânt

Năvalnica mea liturghie…

* * * *

Eu ştiu ce oftat o cuprinde

Pe Viţa cu dor de araci,

Nimic dintre noi nu se vinde-

Sărută-mi cuvântul şi taci…

* * * *

Primăvara îmi umblă prin vine,

De muguri mi-s umerii grei,

Şi iarăşi mă umplu de tine

Ca Marea de murmurul ei…

 

_____________

ALBASTRU DE VORONET…

20/21 Februarie 2011.

Ochii tăi în mine îşi adună

Albastrul alduit de Voronet,

Ne-am odihnit Duminica împreună

Ca două file albe-ntre coperţi.

* * * *

Acum te scriu cu Dragoste şi Pace,

Cu bucuria Gândului virgin

Şi versul vântuit de patimi tace

Din Via mea amirosind a vin…

* * * *

Să vină Primăvara mai devreme,

S-alunge bruma care stă la pândă-

Tu, de ne-cuvinte, nu te teme,

Să-ţi fie-aceasta ultima osândă.

* * * *

Nu-mi număra silabele degeaba,

S-ar putea din grabă să greşeşti,

De vrei să-mi fie terminată treaba,

Nu e nimic străin din tot ce eşti…

* * * *

Ochii tăi în mine îşi adună

Albastrul alduit de Voronet,

Ne-am odihnit Duminica împreună

Ca două file scrise-ntre coperţi…

 

____________

 

DUMINICA DIN OCHI…

20 Februarie 2010.

Priveşte-mă

în ochi

până se întunecă

Vederea!

Nu-mi spune

încă,

ce  vezi

dincolo de ea…

___________

IARTĂ-MĂ, HORIA…

28 Februarie 2011, în zori…

Iartă-mă, Horia, încă odată,

Singura acolo pe Dealul cu furci,

Din trupul cuvântului muşcă o roată

Pe eşafodul tăcerii de-atunci…

* * * *

Lacrima lunii se frânge pe-obadă,

Inima ta nu-şi mai află popas,

Călăul se spală pe mâini cu zăpadă,

Dar sufletul tot mai murdar i-a rămas…

* * * *

Pe pământ, încă, nu-i direptate,

Cu jertfa jertfită să te împaci-

Iartă-mă, Horia, vândutul meu frate,

Iartă-mă, Horia, bunul meu baci…

____________

ELEGIE DE PRIMAVARA…

1 Martie 2011, spre seară…

E Martie de-acum, ce-ţi pasă!

La tine-i cald şi-i vreme bună,

Nicio tristeţe nu te-apasă,

Nicio risipă nu te-adună…

* * * *

Eşti precum Marea Galileii

De chipul lui Iisus flămândă…

Să-ţi râdă-n suflet ghioceii

Cu floarea sfântă şi plăpândă!

* * * *

Înmugureşte-n mine zborul

Din Rugăciunea ta înaltă,

Dezleagă-mi de îngheţ izvorul

Şi-n DOR să curgem laolaltă!…

NICOLAE NICOARĂ HORIA