Nu sunt vinovat că m-am născut

Prea târziu aici, ori prea devreme,

Cât întuneric Doamne am băut!

Lumina doare arsă în poeme…

Nu mă-ntreba de unde-mi vine glasul

Atunci când în cuvinte mă  cobor,

Prin Apuseni mă îndoineşte pasul

În fiecare umbră sau izvor…

Acolo m-a vrăjit întâia dată

Un Cântec dintr-un leagăn de alun,

Aş vrea să-mi fie Clipa-ndestulată,

Întreg până la capăt să  ţi-l spun…

Rămână iarba legământ şi scut

De nu mai am putere  să-l mai scriu-

Nu sunt vinovat că m-am născut

Prea devreme-aici, ori prea târziu…

04 Martie 2010, spre seară…

NICOLAE NICOARĂ-HORIA