17 Dec. ’89 -17 Dec. 2010.

Nu ştiu de ce, dar îmi vine să plâng,

Prin mine acum e un fel de răscoală,

Decembrie, gândul mă-ntreabă nătâng,

Pe treptele-acelea de catedrală

—————

De ce ei muriră atunci şi ne mor,

Copiii aceia lângă zări încuiate?

Doamne, iartă-le sufletul lor,

Iartă-ne, Doamne, acele păcate!

……………………………………………

 

Sunt un om liber, prea liber acum,

Lacrima pruncilor arde sub pleoape,

Se-aude Colindul cum vine pe drum-

Vai, TIMIŞOARA e-atât de aproape!