Cât vezi cu ochii, numai maci!
Pâ’n la genunchi câmpia mă-mpresoară,
Pe când, de undeva, ca-n fiecare seară
Aceeaşi voce mă îndeamnă: taci!
****
Cât vezi cu ochii, doar apusuri grele
Cu nori ce se perindă sumbru, în fâşii,
Chiar macii-mi par aproape vineţii
Aşa cum negru-i cerul nopţii, fără stele.
****
Cât vezi în zare, numai maci!
Privind la ei, simt ochii cum mă dor,
Pe când, de undeva, poruncitor,
Aceeaşi voce mă îndeamnă: taci!
MIHAIL MATARINGA

13 febr.2008