SENZAŢIA PRIMĂVERII
În spuma vântului îs îmbăiat
Cuminte aşteptând din nou în nări
A patruzecea răsărire înc-odat
A primăverii Doamnă peste patru zări
Îmi şfichiuiesc atenţia şi mi-o ascut
Cu scoborârea din munte turment
Cu izul de prune arhicunoscut
Al betei revenirii la viaţă ferment.
Coşlariu,
23 Februarie 2008.
________________
SFINŢI-TE-AI FRUMOASO!
Tentantă largheţea isprăvii de-a fi
Cu nasul pe sus te poartă ades
Da-i periculos, o şti, n-o şti,
Prieteneşte te sfătui revino în şes.
Vai faină-s! adesea îţi spui,
Şi bună-s de toate în toate tinerea
Ca mine alta-n lume pariez că nu-i
În cinste, cu stilistul, şampanie voi bea!
La ce să rişti să cazi de la cele înalte?!
Salvifică-i dreapta credinţă din părinţi
Pe fundul tău să stai cum stau şi alte
Mai grandios nici c-ai putea să te alinţi.
Bucura-te-ai de riduri (la adânci bătrâneţi)
Şi să se bucure de tine săltând raiul
Să-ţi umple pururi spaţiul dintre două dimineţi
Sfinţenia-ţi să molipsească dulce plaiul.
Coşlariu.
26 Februarie 2008.
________________
PICURÂND ISPRAVA SILABEI
Răsare rima uneori mai greu…
A doua, a treia zi de căutare,
O breşă sparge mică o geană de zare
Cât un soare-i aflată de sufletul meu.
Înrudită muzica lor una cu alta
Valuri pereche-şi demonstrează stima
Cu cât mai mult transpir se înfloreşte rima
Valsează peşti şi nuferi aştern balta.
Atenta cruţare beneficiu nepoluării
Se fereşte cu trudă să deverse orice:
Curăţenia, scandează versul ferice,
Mamă este tihnei, părinte luminării.
Cu aste sentinţe măreaţă ispravă
Sfârşit cu sfârşit aceiaşi silabă
Împletesc cunună peste plinul de treabă
Minunat împodobesc a poeziei dumbravă.
Mă drege…, recunoaşte şi tu că te unge.
Pătrunzătoare o artă poetică provoacă la vis
Oricât de închistat în defensivă fiind închis
Peste căzut a castelului pod la suflet ajunge.
Coşlariu,
29 Februarie 2008.
________________
DIN NIMICA
Nici ieri, poate nici mâine
în grabă-le nu sunt ca azi
să stăm de vorbă ziuă
în adâncu-ţi mister te provoc
că am băgat de samă
cum te umfli şi te scazi
te-ntreb acuma de noroc.
Sunt mare, sunt mai ales luminare
mă-mpart şi mă crăp neanunţat
înfrâng ale mele miliarde suspine
topirea în pomăraiuri mă doare
dospesc printre coroane scăzând
destins în mugur soare-nviorat
ca din nimica creşte-n floare.
Teiuş, 27 Martie 2008.
________________
SUB FLORI DE APRIL
Este mireasma ta April
O punere alături de căldură
În zumzet de albine, al paserilor tril,
C-o facere de viaţă în natură.
De-un sfat înalt să nu privim în urmă
Mugureilor porniţi pe înfloriri
Petale albe scuturate neprihănită turmă
Să ne-mpletim destinul în rodiri.
Pătrunşi adânc de soare precum dânsul de noi
Sănătoşi să stăvilim un spectru de culori
Din armonia ciclică a vieţii în doi
Eu cu florile-ntr-ale scuturării fiori.
Cum ne-om rupe de dulce pământ(?)
A plăcerilor carnale odrăslire
Tot ce-nfloare în tine revine de vânt
Ci despământenirea ni-i necuprinsă iubire.
Coşlariu,
10 Aprilie 2008.
________________
UN DRUMEAG: AL CLUJULUI
Din straşnic satul meu până la gară
O iau la picior din coamă de deal
Cu Intercity grăbesc (a câta oară?)
La Cluj să revărs al competenţelor regal.
Indecisă-n dimineaţa neagră
Prin răcori pisica-mi trece calea
Din depărtări o cunoscută vagă
Cântarea bufniţei şi-o broscărie animă valea.
Făr-de lumină cârtiţa e suverană
Printr-ale rădăcinoaselor trunchiuri
Cuprinse-s uitate livezi de viaţă subterană
Verzi păpădii în galbene mănunchiuri.
Şi toate diplomele; cât praf s-or alege de ele(!)
La urma vieţii după inevitabila coadă
Neîncheiate drumeagurile pornirilor mele
Din capul locului stăteau ca să se vadă.
Sâmbătă, 12 Aprilie 2008,
Bucerdea Grânoasă – Cluj Napoca – Bucerdea Grânoasă.
________________
LA MOARA DE APĂ
La moara dintre plopii mulţumiţi de apă
Tot împrejurul îl stâmpără izvorul ca mâna
Cât lumea uscăciunea profund o adapă
A plecăciuni îndoaie salca vâna.
Făceau odinioară fierbinte măcinişul;
Pe tri picioară stă acuma cheatra masă
Şi nu mai face, nefăcut rămâne grişul,
Are morarul pleata ninsă, morăriţa-i tot grasă.
La astă masă stând pricep izvorane rotaţii
Se-nvârt prin cap înţelegeri purtate pe umeri
Spargerea boabei în huruit de vibraţii
Şi văd morarii laţi în spate, vânjoşi tineri.
Geaba mai văd ce fost-a şi nu-i
Şi păcatu-i accentuat cenuşiu-nespălat
Nu mai trece apa prin moară la locu-i
Se tace în linişti de parcă-n veci n-a măcinat.
Amintiri nostalgic freacă morarul între palme
Îndemânat trecut prin focul calităţii
Inventare complete aşteaptă tâmple tinere calme
Să îndrepteze pârâului sentinţa sinuozităţii.
Coşlariu, 14 Aprilie 2008.
________________
ÎNTÂIUL CEAS DIN URMĂ
Cu senzorii tânjind spre valoare
Hai de-ţi scutură pântece leneşe
Se saltă pe picioare domnişoare
Verticalităţi ciorovăindu-se gureşe
Filosofia lumii la nivel înalt
E-n totul desprins de la sine
Orizontal sinele-i prea aici… Unu e alt
La răscrucea tăcerii nicidecum întunecime
Omule ce cauţi ales umbra strajei senine
Mă cutremur adesea singur cenuşiu
Ţi se spune că-nţelepciunea e pură lumine
Deşi-n argumente te-mpiedici o sorbi în târziu
Băutură simplă crunt ameţitoare iubitor
Jinduită de nemorţi în ceasul ultim rămas
Adaus celest pământenilor cereşte despresor
De valul multiplicităţilor lumina fără glas.
Coşlariu-Bucerdea Grânoasă,
22/23 Iulie 2007
________________
LINII DE PLUTIRE
Se-ngroapă-n şoapte plăcut
Nebune în piept
Bătăi nimicitoare,
Din cale afară multă vreme,
Prea omeneşte am zăcut (!)
Mă dreg la ritm băbeşte
Din rugi ivite firave fecioare.
Mă rog (şi te rog să te rogi). Amin!
Doctorul sufletelor nu ia mită…
Gratuit inhalez, şi tu inhalează.
Tulbure negrul-cărbune se dă
La spatele albastrului senin,
Ies din reparaţii corăbii,
Marinarii largului oftează.
Atomice nave sunt aştrii
Asupra pământului-mare,
Secretizată-i solia înaltă ce-o duc,
Apele-s dulci, pentru restul,
Hotărăsc în sine-mi ajunare,
Aş vrea să fiu, la urma urmei sunt,
Minuscul clăbuc.
03 Septembrie 2007,
Bucerdea Grânoasă.
________________
ÎNCĂ-S ANOTIMPURI
Câtă-i starea-ndelung însorită cu creieri
N-aş mai pleca de printre greieri
Iarnă, primăvară, vară toamnă,
Anul întreg o neasemuită doamnă.
În cele de jos dedesubturi voalate
Sinucigaşe gânduri profund dezlânate
Una-una se pierd pieptănate-ndelung
Rece tuturor şi oricui le scrutez, singurele s-alung.
Scandalu-i monstru. Eu, limpezit,
Nu aş pleca între anotimpuri suit.
Dual morăriţa cald-rece macină
Grie viermuşilor ţărână de cină.
Mânat de imulsuri robotice
Jucător la masa trudelor erotice
Mă mângâi să plec, bucuros totdeauna,
Nevederea la faţă o-nconjura-va inima nebuna.
Coşlariu, 02 Octombrie 2007.
________________
PREA ÎNCREZUŢI APOI
Scursă de pe planşă
Tehnologică a lumii scurtcircuitare
Dezrobirea dintr-odat-a femeii
Peste veacuri cobor alinătoare
Maşina de spălat
De rufe, de vase,
Maşina de spălat de maşini
Şi păcatele adânc cuibărite-n oase
De la luminata Faţă
Urmează ieşirea
(Satanice laboratoare!)
Pierderea omului cu firea
Pentru Adam va chinui robotul
Transferul durerii la prunci
Eva discordial va naşte
Şi lacrimi, ale durerilor junci.
Coşlariu,
02 Octombrie 2007.
________________
ZILELE, CLIPE CA FLORILE
Şi am să smulg
ca iarba pământului
firele ei,
şi rourate n-or să mă doară
clipele fericit numărate
ale dimineţii zvăpăiate
tainic calendar încropit
din petale ce zboară.
În tremurul florii călduţ,
dialogic mişcate,
căuta-voi răspuns
umil şi supus,
prin şoapte de vânt ce tot el întreabă:
− De ce mi te-ai dus?
de parc-ar fi sfânt.
− Ajungă-ţi crengile,
ţine-ţi-ar de urât,
pustiule nepopular
şi hoţ, bandit,
vânt dându-te-n vânt
după livezi înflorite,
cadenţat toboşar cocoţat
pe-un avanpost cucerit.
− Te bată, vânte, crengile peste obraz
să plângi în înserări cu rouă
şi seminţe, să-ţi vezi de treabă
băi, hoinarule-mpământenit,
ce pierzi din flori, la noi,
cari n-au copilărit
şi să mai rabzi o ziuă… două,
pân toate-n rod dau, odrăslit.
18 Iunie 2007,
Bucerdea Grânoasă.
________________
ŞANSA NAŞTERII DIN NOU
Rupte, depăşite şi înfrânte
Cele ce ţin pe om pământului
Legătură cu legătură dau simţăminte
Percepţia denaturată a sfântului
Progresiv se crede omul Dumnezeu
O spune cartea sfântă spre noroc
Poruncă e să nu te-ncrezi în zeu
Căci ce puteri ar fi-ntr-o plăsmuire-ad-hoc
Suprema iubire-I necuprinsă-n termeni
Ea nu se termină cum n-are început
Ba are, poţi crede(!) chiar în tine germeni
Nu-i bănui măcar căci nu te-au durut
Scapă-n lumină de lumină flămând
Te fă părtaş nemincinoasei sacre energii
Să nu mai fi în vânt acel copil plăpând
Corupt de ale lumii sindrofii
Nenumărate şanse ai dar nu-s fără finit
Te scapă-n lumina chemării model de ascultare
Viu vei fi în veci cu una de te-ai procopsit
Tu voluntar al şansei antetrâmbiţare.
Coşlariu,
05 Octombrie 2007
________________
LA O MASĂ DE SCRIS
Corpus de frunze tăioase aere-l rad
Atinse de vreme prea repede ninse
De tustrele sălcii de toamnă cuprinse
Plânsu-s la masa tăiată din brad
Adesea trist dar ce firesc înscris
Sorocul a toate încrustat cu litere mute
Citesc pe rânduri de frunze proaspăt căzute
Tăiate din brad pe masa de scris
Răbdătoare băncuţa rămasă din două
Picioarele-şi împleticeşte subt greu vocabular
Îngrămădit vremelnic terorizat de bici de cronicar
Trudit să urce singur ceruri nouă.
Coşlariu,
11 Octombrie 2007
________________
An VI, Nr. 9 /2011
ISSN 1844 – 0592 __________________________
__________________________
Adrese de corespondenţă:
- texte despre Artur Silvestri: mariana.braescu.silvestri@gmail.com
- alte texte pentru publicat în revistele online: publicatiile.arp@gmail.com ___________________________Revista ECOUL este o publicaţie de creaţie, opinie şi dezbatere culturală cu caracter alternativ, creată în cadrul unui proiect experimental rezultat din colaborarea dintre ARP - ASOCIAŢIA ROMÂNĂ PENTRU PATRIMONIU şi ASOCIAŢIA SCRIITORILOR CREŞTINI DIN ROMÂNIA. Revista conţine opinii şi propune dezbateri pe teme diverse din domeniul cultural, atitudini surprinzătoare şi iniţiative mai puţin sau deloc cunoscute prin publicaţiile curente. >>detalii aici >>>
__________________________„DINTRE SUTE DE CATARGE“
Cine putea să ştie că atelierul lui Brâncuşi, din Paris, va deveni "Atelierul lui Brâncuşi"?
_______________________
EDITORIAL de ANASTASIA DUMITRU: „Modernitate versus postmodernitate“ >>>>
_______________________
_______________________
Responsabilitatea asupra textelor publicate aparţine autorilor. Opiniile acestora nu sunt întotdeauna şi opiniile redacţiei.
_______________________
CONTACTE
MESAJE SI COLABORARI >>>aici >>>> __________________________
BISERICA DE LANGA MUNTELE SFANT
~Mariana Gurza -”Rar poţi întâlni oameni care pot să-ţi lumineze viaţa chiar în nevoi…”>>>
__________________________
REVISTA „ECOUL“- NR. 9/2011 noiembrie 28, 2011 ARP
- Al. Stănciulescu-Bârda: „Din sfaturile Părintelui Arsenie Boca“ noiembrie 28, 2011 ARP
- Gh. Nistoroiu: „Rugăciunea postului“ noiembrie 28, 2011 ARP
- Ioana Stuparu: „Poezii de închinăciune“ noiembrie 28, 2011 ARP
- Aurel Anghel: „Scara de nisip“ (selecţie de poeme) noiembrie 28, 2011 ARP
- Dimitrie-Sorin Pană: „Mesaj întârziat“ noiembrie 28, 2011 ARP
- In memoriam preotul Ciprian Zaharia noiembrie 28, 2011 ARP
- Nicolae Nicoară Horia: „Crizanteme“ noiembrie 28, 2011 ARP
- Ion Machidon despre Ion Untaru – Poetul fluturilor cu aripile multicolor de frumoase noiembrie 28, 2011 ARP
- George Petrovai: „Stihuri din lumină“ noiembrie 28, 2011 ARP
ARTUR SILVESTRI Director Fondator ECOUL
ARTUR SILVESTRI ŞI CĂRŢILE LUI - emisiune TV
_________________________Despre recuperarea patrimoniului cu Mariana Brăescu - emisiune TV
_________________________ATENŢIE! NOU! EMISIUNE DOCUMENTAR TV - „Asociaţia Română pentru Patrimonium - o creaţie a lui Artur Silvestri“ >>>>>
_________________________ARTUR SILVESTRI în lumina eternităţii - film documentar
_________________________Remember Artur Silvestri – Noi suntem România tainică>>>>
_________________________
„Aşa cum l-am cunoscut“.pdf>>>>
_________________________
_________________________
Artur Silvestri - „Fapta_culturală“.pdf>>>>
_________________________
Revolta fondului neconsumat>>>>.pdf
_________________________
Radiografia spiritului creol>>>>.pdf
_________________________
Artur Silvestri - „Apocalypsis cum figuris“.pdf>>>>
Artur Silvestri - „Perpetuum mobile“.pdf>>>>
_________________________
_________________________
Sper din tot sufletul ca această carte să-şi împlinească menirea, să apropie cititorul de cărţile şi ideile sale. Să-l ajute să înţeleagă câte ceva din personalitatea, din „modelul Silvestri“ şi nu în ultimul rând, aşa cum spunea el însuşi, să-i înţeleagă „cerul sufletesc“.
Mariana Brăescu Silvestri
_________________________ >>>„Artur Silvestri – Vocaţia căii singuratice“.pdf>>> _________________________Cele mai noi apariţii editoriale ARTUR SILVESTRI
______________________
• Cartea In memoriam ARTUR SILVESTRI- mărturii tulburătoare, prima din colecţia In memoriam Artur Silvestri. Este o carte emoţionantă, pentru că ea cuprinde sentimentele, regretele şi amintirile dumneavoastră şi ale altor oameni care l-au cunoscut, apreciat, iubit... >>>>
______________________
>>>In memoriam ARTUR SILVESTRI - mărturii tulburătoare.pdf>>>
____________________
ECOURI
____________________
____________________
• Albumul FRUMUSEŢEA LUMII CUNOSCUTE - de ARTUR SILVESTRI. Este o carte unica, ce cuprinde ultimele texte scrise de Artur Silvestri, adevărate bijuterii literare despre lumea vazută, tulburătoare prin frumuseţea sufletească şi sensibilitatea autorului lor. Albumul este ilustrat de artistul plastic Vasile Cercel.
____________________ >>>>Vizualizati aici ARTUR SILVESTRI: ,,Frumusetea lumii cunoscute”. pdf>>>>> ______________________„ACTUALITATEA PRIN ECOURI“ ŞI „CĂRŢI ÎN SERIAL“
„Privirile în realitate“ fiind la ECOUL complet diferite de superficialitatea jurnaliştilor de azi, rezultă că înţelegerea actualităţii se face prin perspectiva largă şi, mai mult decât atât, cu instrumente scriitoriceşti. Cei ce dau tonul sunt nu comentatori ai clipei ci examinatori ai desfăşurărilor heteroclite a căror înţelegere porneşte din principii dobândite prin experienţă, reflecţie şi convingeri desluşite. Între ei se află incisivul gazetar POMPILIU COMŞA, creatorul „Realităţii“ gălăţene, deopotrivă un prozator abil şi cu formulă tăioasă şi memorabilă din categoria autorilor de „fiziologii“, ale cărui „cartuşe“ ilustrează atitudinea neîntâmplătoare şi opinia cu rost. Însemnările de „Fapt divers“ înşiruite de
NICOLAE ROTARU cu o vivacitate pe măsura marelui său talent gâlgâitor sunt, de fapt, note de jurnal ale prozatorului care desprinde din lumea înconjurătoare scene şi caractere ce se „scriu“ de la sine, într-o manieră ce aminteşte „Momentele“ caragialiene.
_________________________________
În anul 2008, revista ECOUL a publicat în serial (integral sau parţial) câteva cărţi aflate în pregătire, creaţii aparţinând unor autori de stiluri, experienţă literară şi îndemânări diferite; împrejurarea că am atras atenţia asupra lor întăreşte ideea că publicaţiile ARP susţin orice producţii care ar putea avea o şansă în viitor. Cine are curiozitatea de a citi câteva pagini din cărţile semnalate, o poate face acum:
- ~Dimitrie Grama : ” Magul ” _________________________________
SCRIITORI DE LA „ECOUL“
Autor afirmat târziu însă de o acuitate extraordinară şi de un „modernism arhaic“ surprinzător, Aurel Anghel constituie una din mizele estetice ale ECOULUI, care şi-a făcut din susţinerea scriitorilor şi cărturarilor români „din tot locul“ un element fundamental de program cultural ___________________
„Poemele în proză“ ale Anei Moldovan, stranii, senzuale, de fapt fragmente dintr-un jurnal completat capricios, sunt o etapă din constituirea operei unei autoare care, cu cât va înainta în scrisul direct şi emoţional, va putea ajunge la producţii ce îi definesc opera.
___________________
„Însemnările de jurnal“ ale Angelei Bârsan impresionează prin precizie în a comunica stări de spirit de „strat tradiţional“. Scriitoarea pare a-şi aminti din nucleul genetic atitudini, concluzii şi îndrumări ce fac parte din peceţile care sunt anterioare omului trecător şi îi supravieţuiesc.
___________________
Poeziile lui Dumitru Andrei, a cărui creaţie se manifestă cu accese torenţiale, conţin şi ele interesante probe de aptitudine lirică pe care ochiul expert şi binevoitor le extrage cu uşurinţă din materialul didactic unde stau drept modele Tudor Arghezi, Bacovia ori Francois Villon.
___________________
Combinaţie de jurnalism şi de reflecţie socială fără prejudecăţi, proza Mihaelei Stinga impresionează prin umorul cu fond amar şi printr-o putere neobişnuită de a traduce necazul de moment într-o filosofie a reacţiei sceptice într-o lume unde „ideile prefabricate“ încep să predomine.
_______________________ REFERINŢE / click pentru tema preferată
___________________________
____________________________
____________________________
____________________________
________________________
_________________________
