ECOUL * revistă de creaţie, opinie şi atitudine culturală

Când SUA şi acoliţii săi „adevereau de-neadeveritul” – binecuvântând suveranitatea unei entităţi foarte aproximative şi problematice la culme – Kosovo, spuneam că s-a creat un precedent periculos.

Abia în aceste zile se vede cu cât pericol au încărcat lumea – SUA şi inconştientele/iresponsabilele state UE… – care, zilele astea, se frăsuiesc şi se dau de ceasul morţii (pentru că, să recunoaştem, nici nu pot încălca „teritoriul de vânătoare” al SUA, dar nici nu-l cunosc suficient, sau încă n-au acceptat să-l cunoască suficient, pe „stăpânul pădurii”…Putin…devenit, cum se şi cuvine, de altfel, pentru un şef de stat autentic şi, deci, cu simţul istoriei!!! – echivalentul de voinţă al Rusiei…).

Era de aşteptat, pentru orice om cu bun-simţ, ca SUA, autoproclamată „jandarmul lumii”, aflată în plin marş spre monopolizarea rezervelor energetice ale lumii – şi proaspăt renăscuta Rusie „putiniană”… – să se întâlnească şi să se ciocnească, dur, pe noua tablă a şahului puterii de pe Terra…Unde era de prevăzut să se împlinească acest lucru? Simplu ca bună ziua: în teritoriile cu petrol sau cu mare implicare în transportul petrolului/”răsuflarea lumii” de azi!

Şi, firesc, cel mai probabil era ca acestă întâlnire între cei doi „hipopotami” mondiali să se facă chiar în zona de influenţă (fostă, prezentă şi viitoare!) a Rusiei, fost imperiu, cu nume ne-uitat: URSS…

Marioneta americană din Gruzia, Mihail Saakashvili, nu avea cum să convină Moscovei – care, prin Putin (absolut indiferent ce nume administrativ are implicarea sa în destinele Rusiei: preşedinte, premier, portar la Kremlin…), vrea să restabilească adevăratele raporturi, între o putere virtuală, cum este SUA (care-şi CAUTĂ legitimarea, prin războaie pentru CEEA ce nu are, încă: energie/petrol) şi o putere reală, cum este şi va rămâne Rusia (care n-are nevoie de legitimare, căci are infinita Siberie… – iar războiul nu mai este, pentru Rusia, decât un mod - RE-LUAT! – de a-şi „marca” terenul de vânătoare” propriu, dar şi de a aminti „uitucilor” lumii că n-ai voie să te joci cu orgoliile unei superputeri, care, de la Petru I, a ştiut gusta numai din Cupa Imperială… – voind să ajungă, cu stăpânirea/fiinţarea, la ambele OCEANE PLANETARE, deodată!!!). Noi am auzit ceva zvonuri că ruşii (în frunte cu Patriarhul Alexei al II-lea şi cu preşedintele/primul ministru al Rusiei!) ar face demersuri de canonizare a lui Stalin…Şi de ce, oare, chiar nu ne miră deloc, dacă s-ar dovedi adevărat zvonul?!

Ei, şi era logic ca acest complet autist George Bush jr. să nu-şi dea seama, tot împins de la spate de dinozaurii petrolişti yankei, deci şi de propria familie… – că a recunoaşte suveranitatea unui aşa-zis stat Kosovo, nu este DELOC în avantajul SUA (care apar, pe scena lumii, din ce în ce mai descoperite, dar şi mai indiferente, la factorul/capitolul „legalitate”…), nu va face decât să alimenteze/re-învie visurile de mărire (şi, în definitiv, să refacă, pe vechile linii de forţă, imperialismele/mentalităţile lacom-prădalnico-abuzive… – şi imperiile lumii, cu graniţe trasate prin tunuri şi tancuri şi rachete de tot soiul …) ale fostei URSS…care abia aştepta, precum Stalin, în al doilea război mondial, încălcări minore ale dreptului internaţional, pentru a crea/confecţiona el noi „aspecte”, în dreptul internaţional…Iar SUA a încălcat atât de grosolan dreptul internaţional, încă de la războiul cu sârbii, din 1999, încât acest drept internaţional nici nu mai există!!! Dreptul forţei a înlocuit, complet, forţa dreptului. SUA au crezut, atunci, în 1999, că şi-au creat pentru ele un avantaj…eh, „nu e pentru cine se pregăteşte, ci pentru cine se nimereşte” (…or, Rusia s-a şi pregătit, şi a şi nimerit un context internaţional favorabil, când lumea urlă – inclusiv UE, ba chiar şi SUA, mai direct sau mai indirect…! – după energia siberiană…). Tot aşa de adevărat este că spusele lui Hristos, din Grădina Ghetsemani, mustrătoare faţă de impetuosul Petru, precum că „cine scoate sabia, de sabie va pieri”, rămân valabile în vecie…Doar că, dacă cineva îşi închipuie că „pieirea” va fi întâi a Rusiei, se înşală amarnic: SUA a deschis, PRIMA, Cutia Pandorei (e drept, orbită de trufie şi nevăzând zâmbetele, pe sub mustaţa invizibilă, dar căzăcească/stufoasă de virilitate politică, a lui Putin…). Deci, SUA va suferi, PRIMA, consecinţele propriei trufii şi inabilităţi grosolane, în politica externă, mereu comandată din altă parte decât dinspre inimile şi nevoile actualilor locuitori ai teritoriului de peste Atlantic… şi dinspre inimile şi năzuinţele/visurile „trecuţilor părinţi ai SUA” (cum frumos îi numeşte senatorul de Louisiana, David Duke…).

…România, fii foarte atentă cum îţi joci cărţile, cum îţi muţi piesele de şah (nu mai ai decât câţiva pioni, din păcate, pentru că ţi-ai sacrificat „monarhia şahistică”, pentru că Rusia e la hotar, AICI (prin Ucraina şi Transnistria!), iar SUA este şi departe, şi nu se mai poate descâlci din pânza de păianjen pe care singură şi-a ţesut-o - …şi încă, Lucifer, i-o ţese, în faţa ochilor…Şi, dacă ne gândim bine şi vedem câtă geografie ştiu americanii, la concursuri televizate (inclusiv preşedinţii lor, la dineuri televizate!!!), nu trebuie să ne facem nicio iluzie într-un ajutor, ca „angajament NATO”: SUA este angajată pseudo-NATO, peste tot…şi numai pentru a-şi salva obrazul, din toate situaţiile criminale şi penibile, în care o vâră (de mai bine de patru veacuri încoace!) diverşii ei preşedinţi/exponenţi ai unui militarism de tip „Moş Teacă”, miliotarism altoit pe trunchi nelegiut-negustoresc – prost, grosolan, agresiv, trufaş, orb în raport cu realitatea-reală…

…România, tu nu ai voie să mai pierzi nicio bătălie, după cum spunea Napoleon, despre situaţia Franţei pe care o conducea pe fronturile Europei/lumii (citez din memorie): „Sunt silit să merg înainte, pentru că, dacă pentru Alexandru al II-lea, sau pentru împăratul Austriei, o bătălie pierdută nu înseamnă şi pierderea războiului şi a libertăţii ţării lor – pentru Franţa, însă, da…O clipă dacă ne vom opri din marşul nostru, la care suntem forţaţi de ei, vom fi înghiţiţi…”

…Dle preşedinte Traian Băsescu, bine că aţi avut atâta instict politic, să vă menţineţi (şi la summit-ul NATO, de la Bucureşti, poziţia de nerecunoaştere a „suveranităţii Kosovo”… – lăsaţi-l pe muţunache acela de Saakashvili/lacheul-marioneta SUA, să se ducă la „părinţii”/manipulatorii lui! Noi avem de apărat, aici, la veşnica „răscruce de vânturi”, însăşi fiinţa/fiinţarea/integritatea naţională a României…ca peste tot, ca oricând, în istoria acestei prost plasate, sau greu încercate de geografia strategică (pe care nu profesoara universitară de geostrategie, Elena Udrea – … ori cei asemenea ei… - sunt chemaţi să-i descurce/rezolve, vreodată, problemele sisifice…) – a României…Poate vor veni vremuri (nădăjduim cu putere!), când se va naşte un autentic şi mult mai puţin fluid drept internaţional (iar politica va avea, într-însa, şi un dram de morală, dacă nu se va ridica chiar la standardele creştine, propuse de strălucitul domnitor, de către Europa ignorat, valahul voievod ortodox Neagoe Basarab…!!!), iar glasul armelor şi forţa brutală nu vor mai decide graniţe şi destine de Neamuri…

prof. dr. ADRIAN BOTEZ