ECOUL * revistă de creaţie, opinie şi atitudine culturală

,,Să faceţi câte metanii puteţi în rugăciune, chiar dacă asta vă oboseşte. Când rugăciunea este însoţită de sacrificiul nesilit, se face mai plăcută şi mai roditoare în faţa lui Dumnezeu. Omul lui Hristos trebuie să-L iubească pe Hristos şi când Îl iubeşte pe Hristos scapă de diavol, iad şi moarte. Să fim smeriţi, dar să [...]

Citeste aceasta rugaciune si sa vezi cum Dumnezeu raspunde: ”Doamne, te iubesc si am nevoie de tine, vino in inima mea si binecuvanteaza- ma pe mine, pe familia mea, casa mea, prietenii mei, in numele Domnului nostru Iisus Hristos. Amin.” Un copil L-a intrebat pe Iisus ”Cat de mult ma iubesti?”. Iisus i-a raspuns:”Atat de mult!” [...]

STĂTEA-N GENUNCHI PREA-SFÂNTA Chiar dacă mă pândeşte la orice pas ispita, Un lucru e ştiut, nu poate-a mă supune. În clipa-n care mama m-a adus pe lume, La vatra focului stătea-n genunchi «Prea-Sfânta». **** Răspunsul a venit când Adevăr trecut-a Prin infinitul labirint al minţii. În clipa-n care m-au zămislit părinţii, Alăturea de ei stătea-n [...]

CĂDEREA DIN RAI întuneric şi pipăire un fel de bâjbâială de colo-colo lume fără început fără margine aici ne ajută lumina să rătăcim cu  mâna pe armă pe volanul puterii >>>>

lui A. Păunescu   S-a scurs un an de zile, şi-ncă sper C-ai să-mi trimiţi mesaj, din univers, Să-mi spui ce-i bine şi ce-i rău, în cer, Şi de cât timp, nu ai mai scris un vers. **** Şi cât de veşnic fi-va, ce-ai avut Şi ce-ai luat cu tine, de mai ştii, Păreri de [...]

Astă-seară am aflat că s-a prăpădit părintele Ciprian Zaharia, în a doua zi de Crăciun. De-atunci sunt tulburat, n-am mai vorbit cu el tot anul trecut şi acum aflu că nu mai este. I-am fost aproape în anii de plumb când se chinuia să restaureze mănăstirea şi a reuşit; a refăcut, mai apoi, mulţimi de [...]

CRIZANTEME… 19 Octombrie 2011.   „Să nu-ţi fie teamă”, dimineaţa-n zori M-a trezit lumina scrisă în poeme, A căzut azinoapte bruma peste flori, Sufletul mi-e încă plin de crizanteme. **** Pururi dătătoare de-adevăr şi pace, Crizanteme albe, mirosind a viaţă, Să nu-ţi fie teamă, frig dacă se face Câteodată-acolo, ele nu îngheaţă… >>>>

Ion Untaru este un poet spectaculos în privinţa evoluţiei sale lirice, deoarece, în câţiva ani, a publicat mai multe poezii în diverse reviste şi în volume proprii, dar şi în colaborare cu alţi autori, aşa cum este cazul culegerii de poeme „Din tainele prieteniei”, realizată împreună cu prietenul său, constănţeanul Radu Patrichi. Din condeiul autorului [...]

STIHURI DIN LUMINĂ (III) LUMINA TOAMNEI   Lumina tot mai istovită de-a toamnei lungă-mbrăţişare, sărută frunze ruginite şi se grăbeşte la culcare. **** Tristeţea-ndeamnă la visare când ziua firu-şi subţiază, de parcă-n ceruri fu revoltă şi-un soare leneş scânteiază. >>>>

Cu Iubirea, folosită ca o cheie a destăinuirii tuturor lucrurilor, aşa  se poate citi volumul Vraj(b)a clipei, cartea  semnată  de Viorela Codreanu Tiron şi care a apărut într-o grafică de zile mari, la Editura AmandaEdit din Bucureşti, in anul 2011 Poemele care alcătuiesc volumul, sunt ca şi înnaripate, simetrice în esenţă şi cu trimiteri spre  [...]

De s-ar vinde-n târg prostia, Sau la mall în vr’un butic, N-aş plăti la bloc chiria Şi-aş lua şi eu un pic ; ****  Doar un gram şi-ar fi de-ajuns, Chiar inspector prin Paşcani, >>>>

Când am ajuns  în Canada şi sub ochii mei s-au desfăşurat prima dată tradiţiile de Halloween, mi s-au părut nişte ciudăţenii din care n-am înţeles mare lucru, deşi mi-au plăcut. Abia după ce m-am informat mai bine mi s-au aşezat în minte înţelesuri mai clare.  Halloween-ul, această sărbătoare din 31 octombrie atât de populară continentul [...]

Născut, la 23 august 1939, în satul Crângu , judeţul Teleorman. Profesor de limba şi literatura română: absolvent al Facultăţii de filologie, Universitatea Bucureşti, profesor la şcolile: 17, 11, 12(şi director) , 23, 21, 18, din Brăila. Publicaţii: peste 1500 de articole pe teme culturale (cronici muzicale, cronici de teatru şi de film, recenzii de [...]

În îmbrăţișarea vântului s-a contopit câmpia cu muntele şi a apărut localitatea Uzdin cea mai de vest aşezare românească din Europa. Satul Uzdin – oază de spiritualitate românească, o intersecţie de duh şi speranţă a devenit un focar de cultură al neamului cu poeţi, pictori, artişti, care au răsărit ca florile din zăpezile sfârşitului de [...]

Scurtele şi intensele străfulgerări poetice  din Străjer peste suflete,        poezie grafică –  recenta carte a doamnei Cezarina Adamescu – scriitoare cu bogate şi atât de variate înzestrări –  aceste „aproape haiku, aproape senryu, aproape tanka” (după cum ne spune autoarea) se nasc la fericita întâlnire dintre două mari – adesea uriaşe – forţe ale eului: [...]

DARUL LUMINII          Luminii i-a fost dat,          să vadă…omul.          Luminat, purificat, prin…          el însuşi.          Lumina l-a privit.          dându-i lumină,          colorând albeaţa ochiului,          iar omul, i-a zis….          I u b i r e. >>>>                 

ÎNVAŢĂ-MĂ S-ADORM ŞI EU… 15 August 2011.   Atunci când o să-mi fie greu Sub raza Stelei prea-târzie, Învaţă-mă s-adorm şi eu Cu faţa înspre Poezie *** Şi-acolo-n veşnicia ei Să-mi odihnesc trudita frunte, Precum de ploaie norii grei În Rugăciunea mea pe Munte. >>>>

V. Primitorii  sunt doi tineri, bărbat şi femeie, care se hotărăsc de bunăvoie şi nesiliţi de nimeni să-şi trăiască tot restul vieţii împreună, pentru a se iubi, a naşte şi a creşte copii şi a se ajuta reciproc. Alegerea viitorului soţ sau a viitoarei soţii este un examen deosebit de greu pentru oricine, seriozitatea actului [...]

Data de 21 predispune la meditaţie, poate pentru că este data echinocţiilor şi solstiţiilor, iar din punct de vedere numerologic  realizează cifra magică trei, chiar şi în lunile când nu este vorba de manifestările astrologice amintite. Printre binecuvântările cu care ne-a hăruit Dumnezeu se află şi posibilitatea de a ne aminti! Închid ochii iar în [...]

De veghe, în noapte, privesc pe fereastră La stelele ce lucesc sus, pe bolta albastră Si la luna tintită-n tavanul albastru de sus, Spre care, după-nviere, Si-a luat zborul Isus… *** Mă simt, în aceste momente de veghe, ca un atom, Plutind în imensul univers pe nava rotundă Pământ; Si-ascult uimit cum în timpul cernit, [...]

*Nostalgie – bătaie cu flori curse de trăsuri la şosea. _________ *Podul Mogoşoaiei. Pe Strada Frumoasă copil pe-un scrânciob. _________ *Casă cu cariatide. Mă-nvinge frica de înălţime. >>>>

-aproape haiku, aproape senryu, aproape tanka- *Seară de toamnă. De înfrigurare luna a înlemnit. ___ *Palete de evantai felii de gheişe lipite perfect. ___ *Filigran fie şi-n bobul de-orez – artă orientală. >>>>

Fără teama de-a greşi, putem spune că aproape toată istoria universală –  aşa cum ne este dat să o cunoaştem în clipa de faţă, gravitează  în jurul unor personaje ilustre (personalităţi făcătoare de istorie), care de fapt se dovedesc a fi dictatori sadea, fie că avem în vedere chipuri memorabile de regi şi împăraţi, fie că ne gândim la mari [...]

LA MARGINEA GÎNDIRII   La marginea gîndirii prin constelaţii plouă Cu fraze începute în cea mai dulce clipă Cînd în oglinda zilei se sparg perle de rouă Şi ceru-i mai albastru ca zborul din aripă *** Prin alte superspaţii mă duce astăzi gîndul Că mai avem speranţa de a ne regăsi Menirea aia sacră de [...]

De-ai fi tu Lună, iar eu De-aş fi Pământ, M-aş uita cum mă orbitezi Zi şi noapte, aproape la nesfârşit, Şi din când în când Ţi-aş trimite câte un om Să umble pe scoarţa ta, Pe praful tău selenar, Să vadă mai de aproape Dacă eşti chiar aşa de frumoasă Cum pari de la distanţă. [...]

ESTE TIMPUL DESTIN, CHEMARE LA AJUTOARE ? Vino , nu-i de glumit cu stăruitoarea întrebare : este oare destul timpul ? După obicei, regele duratei nesfârşite , călăul clipei mult aşteptate vorbeşte de călătoriile nepreţuite >>>>

Paul Polidor, ca un trubadur ieşind din smalţurile îngheţate peste porţelanuri de Maissen, poetul uimeşte, prin unele poeme este un fenomen aproape neverosimil, de conştiinţă socială într-o lume primejduită de vanitatea şi ipocrizia cotidiană. I-am citit un grupaj din cele foarte multe poeme,versurile pe care le-am primit de la autor la mijlocul Făurarului. M-am simţit [...]

23/24 Iulie 2011. Afară plouă, Ori întunericul curge peste mine? Doamne, Ce arşiţă îmi pârjoleşte Vederea!  ____ Am învăţat şi nu uit niciodată Cum să îndur sudalma şi să tac, Precum tăcea şi celălalt pe roată, Strămoşul meu, vândutul din Albac… >>>>

FECIOARA MARIA Au fost acele vremuri de Duh străluminate, când viul moartea-nvinse prin crez şi puritate, *** când taina nepătrunsă din cer se pogorî spre-a omului salvare, cum Tatăl hotărî… >>>>

Zilele trecute mă aflam în turnul Kraft al Cetăţii Braşovului, sorbeam liniştit din ceaşca cu cafea, în faţa mea pe masă trona o lumânare ce nu scotea fum. În semiîntunericul ce domina turnul se păstra amprenta medievală a timpurilor trecute, prin cele câteva creneluri ale turnului pătrundea raza pală a luminii de azi. Străjerii de [...]

am fost aruncat în lume dintr-un colţ de Bărăgane amirosind a pâine aburindă port mereu în mâna dreaptă o lingură-n plus pentru cei flămânzi, pentru cei rătăciţi, pentru cei uitaţi prin sângele meu vin din negura vremurilor mărşăluind în cămăşi de in ţăranii Câmpiei Române pe certificatele lor de naştere scrie simplu >>>>

Motto: În sensibil, identitatea devine fenomen. Intriga Altuia cu Acelaşi nu este echivalentă cu deschiderea Altuia spre Acelaşi (Emanuel Levinas: 1906-1995) Poezie aristotelică în conţinut, medievală ca formă, universală în mesaj liric. Absorpţie a lirei în sonet. Logică, fizică şi morală antică , purtată în cristianic pentru o nouă filosofie, ce-n dogma poartă interpretarea lumii. [...]

1. DE LA O FEREASTRĂ Câte ceva din mersul meu a rămas pe drumuri nu le-a recunoscut, n-au fost pe măsura paşilor cu urme-n inima cuvântului şi a asfinţit odată cu luna-n turnurile nopţii. *** Atunci de la o fereastră nevăzută femeia mă privea cum treceam pe sub gutui şi ziduri s-aprind steaua ce rămăsese [...]

CARTEA Snop de lumină ferecată cu lacăt şăgalnic în sipetul trecerii… Şi toţi purtăm cheia la gât sau o ştim pusă de mama sub preşul de la intrarea în lume. Numai că, crescând, ne luăm cu joaca şi umblăm la sipet seara, când ne muşcă şarpele lui moş Ene… >>>>

 Se rătăcesc crinii albi în viaţa noastră, inundându-ne cu perenitate…, prea murdari pentru a plânge…, prea tăcuţi pentru a ţipa, acceptăm tălpile crinilor ce ne înfioară…Hohotim învinşi, pe la colţuri de lume, murmurând în surdină, rugăciuni neînţelese de oameni…Îngerii sunt plecaţi din cer, nu ne aude nimeni…, doar Diavolul stă de veghe rânjind de plăcere…Cu [...]

1. UN TRIST NOROI   Tot drămuind  la  patimi  prin  neant, se-adună-n  tolba  anilor  avaluri, când  van  ne  e  amontele  la  maluri, iar  binele  e  răul  culminant… Noi  suntem  provizorii, căci  finaluri, se  vor  ivi  ca  un  cernit  versant – cel  al  tăcerii,-a  toate  conciliant în  Hadesul  cu  sumbrele-i  portaluri… >>>>

UN FULG DE PAPADIE DE AI FI Un fulg de păpădie de ai fi, Te-aş mîngîia, mireasa mea eternă, Şi, mult mai mult, de-aceea te-aş iubi, Deşi fiinţa mea e mult mai ternă! *** Imaculată, pură… delicată, Să te ating cu gîndul aş muri, Cînd tu eşti o lumină-adevarată, Eu mă întreb, atunci, de ce-aş [...]

6 August 2011.  Doamne, când va fi să-mi treacă, Umbra crucii peste Dor, În coliba cea săracă Sus pe Muntele Tabor, *** Unde Te-ai Schimbat la Faţă, Şi de-atunci Te schimbi mereu, Să mă pleci tăcut din viaţă, Doamne, Dumnezeul meu! >>>>

AUGUST… 8 August 2011.  Adoarme gândul meu între petale Până nu cade bruma peste flori, Au gust de raze dorurile tale, Cu ele mă trezesc adeseori. **** Au gust de struguri versurile mele, La noapte mustul se preface-n vin, Aşteaptă-mă la cina dintre stele În ceasul hărăzit când o să vin. >>>>

III. Definiţia Sfintei Spovedanii este de o claritate şi profunzime impresionante: ,,Spovedania este biciul greşalelor şi mijlocul cel mai înlesnitor spre spăsenie şi împăciuire”(VIII, 574). Existenţa sau neexistenţa Sfintei Spovedanii este în directă legătură cu atitudinea lui Dumnezeu faţă de om în lumea aceasta: ,,Cel ce nu se pocăieşte, de câte ori se închină, de [...]

În urmă cu câțiva ani, am avut o anumită stare de expansivitate, tradusă prin dorința de a împărți cunoașterea ziditoare celor care fie nu au avut disponibilitate s-o caute ori au respins-o din motive mai mult sau mai puțin înțelese, poate sub influența educației atee – de pildă citirea psalmilor biblici. De ce m-am oprit [...]

“Greu se desparte sufletul de trup!” – rostea cu voce gravă, în timpul slujbei de înmormântare, popa Broni – preot la Biserica din sus. Şi, Doamne, câtă dreptate a avut în privinţa mamei, Florica, nora lui Mitru Leu din comuna Mârşani, judeţul Dolj!  Vecinii de pe mahala îi spuneau Tuşa. Multă lume din sat îi [...]

CALUTI DE MARE Le-am văzut odată chipul şi de-atunci, caii pitici îmi măsoară timpul, (tropotind prin adâncuri…) * Ba, deseori evadează din mare şi se clătesc de sare cu valuri de nori, (nechezând prin înalturi…) >>>>

Arsita, pe lume, cat ar fi de grea, Reazema-ne, Doamne, chiar sub umbra Ta – **** Gerul de pe lume, cat ar fi de greu, Strange-ne in brate, Sfinte Dumnezeu –  **** Si pamantul insusi, de nu se mai tine, Ia-ne in causul palmelor, la Tine –  **** Soarele de-ngheata, si din ceruri cade, Ia-ne-n [...]

       „Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare,         dragostea nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se trufeşte.         Dragostea nu se poartă cu necuvinţă, nu caută ale sale,        nu se aprinde de mânie, nu gândeşte răul. Nu se bucură        de nedreptate, ci se bucură de adevăr. Toate le suferă, toate       le crede, [...]

 STIHURI DIN LUMINĂ (I)  DE ZIUA TA  De ziua ta eu mi-aş dori un pat de flori să-ţi dăruiesc, ca doru-mi îmbătat de crini cu dorul tău să-l nemuresc. **** Un veac de veacuri noi să fim un dor şi-o singură simţire, duioasă pildă cum din clipă eternu-şi smulge chip şi fire. >>>>

Sub îndoieli şi alte neîmpliniri, stau astăzi gândurile unor oameni ce au crezut că prin inteligenţă, cultură, pot schimba societatea. Din păcate, prezentul le-a dovedit contrariul, puţini mai sunt cei rămaşi să creadă în prezentul nemilos plin de hibe, de vulgarităţi, anost culturii şi creatorilor ei. Ei bine, sunt puţini, însă aceştia luptă şi doar [...]

MARATON DE  BLUES, POEZIE ŞI JAZZ 29 iulie 2011 – TVR 2 -Secvenţe nocturne în  loc de Jurnal-  **** Loc de smerit – Ţara lui Johnny magician la 80 de ani. **** Johnny inaugurând instituţia de jazz a oftatului. **** Din „Piaţa Chibrit” Ioana recită „Noaptea, oraşul”. >>>>

DE DOR DE TOAMNA Un soare urduros Zâmbește amar… Cu indiferența desenată  pe față Cocoșul trezește răsăritul **** Au înlemnit salcâmii De priveliști… Gutuii adună culori Din pământ >>>>

1. Voi care plingeţi fără încetare, Lovindu-vă de viaţă ca de-un copac bătrîn, Voi care zilnic imploraţi iertare, Priviţi cum cresc pe dealuri căpiţele de fîn, **** Cum se aştern tăcute pe cer ca nişte stele În ele se-odihneşte eternitatea crudă. Căpiţele sînt fete cu pletele rebele – Şi ploaia le răsfaţă, zglobie, şi le [...]

PASARUICA  DE  SUB  NOR   “Pasaruica de sub nor, Unde duce al tau zbor? Spre ce mal de apa lina, Cu flori albe de sulfina? **** Oh, ghicesc, iti stiu eu gandul, Cum stiu versului meu randul, Zbori spre cuibul tau din deal, S-auzi Doina din Ardeal! >>>>

♦   ne trăim Viaţa învăluiţi în fuioare de ceaţă… nimic nu e clar, toţi suntem supuşi Timpului; Caron a aţipit, celelalte bărci sunt închiriate cu ora, ne vom trezi la margini de ape în cântecul valurilor deslănţuite, vei fi prinţesa licuricilor, luminându-mi Calea; cortegii de flori albe, născute din vise sterpe, >>>>

Prin sat curge Vădana. Este un pârâu ca toate celelalte, doar numele îl are mai ciudat. Când se odihnea, sprijinit în lopată sau în târnăcop, Ariel se întreba, privindu-l, de ce-o fi fost numit pârâul astfel. Îl iscodise şi pe popa Dobrescu, interesându-se de provenienţa toponimului, dar nici el nu fusese în stare prea bine [...]

O HALTĂ   Nu va fi gară, va fi numai o haltă în care vin, din care pleacă pasagerii, o uşă largă sau o uşă spartă, plânset prelung, sau armonia tăcerii, tren după tren, vis după vis, om după om. >>>>

În îmbrăţişarea vântului s-a contopit Câmpia Dunării cu Câmpia Timişului, peste Munţii Banatului, zămislind spaţiul mioritic luminat de spuza de stele, care înfrumuseţează viaţa fără ca noi să ne dăm seama de Harul Divin, de frumu8seţea chipului, de mărinimia sufletului lor. Una dintre aceste stele este Doamna profesor Mariana Sperlea – de la Şcoala din [...]

În primăvara acestui an, aflându-mă la Târgul de carte Caravana GAUDEAMUS Cluj Napoca 2011, am avut onoarea   să prezint volumul ARTUR SILVESTRI- Așa cum l-am cunoscut  și două excelente volume de proză scurtă ( Îmi amintesc și îmi imaginez și  Imperfecțiuni provizorii) semnate de Mariana Brăescu, în fața unei adunări formate din personalități culturale clujene, [...]

Consider ca am avut noroc oricum ca l-am cunoscut pe Domnul Artur Silvestri, pentru  tot ceea ce a facut el pentru mine si indirect are grija și acum de mine pentru ca v-am cunoscut pe dumneavoastra. Cred ca in viata nimic nu este intamplator, m-am gandit foarte mult si am ajuns la concluzia ca poate [...]

În lume există zeci de femei şi bărbaţi care s-au încăpăţânat să trăiască, deşi au fost atât de aproape de moarte încât mai că au putut s-o privească în ochi. Printre ei se numără şi piteşteanca Daniela Voiculescu, femeia care a învins umbra rece a lumii de dincolo. Ceea ce a simţit ea este greu [...]

Eu trebuia să pier demult Pe când aveam mai putini ani Iar viaţa-mi plină de tumult N-o preţuiam nici cât doi bani. **** Când încă nu ştiam ce ştiu Şi peste tot eram prea viu Şi mai puteam frumos visa La Cineva, la Undeva… >>>>

 Astă nemărginire de gând ce-i pusă-n tine O lume e în lume şi în vecie ţine.  Ceea ce este hotărâtor pentru intrarea unui poet în memoria universală, este crearea unor concepte şi a unor viziuni care apar pentru întâia oară în gândirea poetică. În cele ce urmează, prezentăm un rezumat foarte succint al deschiderilor originale [...]

Nu se stinsese bine ecourile celui de-al doilea Război Balcanic din 1913, în care intrase şi România, când o tânăra familie din Muntenii-Buzăului, formată din Maria şi Dumitru Cristea, aducea pe lume un băiat, ce vedea lumina zilei cu binecuvântare Dumnezeiască, în zorii zilei de 14 noiembrie 1914. Era după Duminica a 25-a după Rusalii, [...]

Dintotdeauna cronicarii vechi ai României au avut în vedere concepţia şi pronunţia corectă a ,,graiului’’ românesc. Au urmat apoi cercetătorii, poeţii, prozatorii, oamenii de ştiinţă etc., erau hotărâţi să folosească limba română corect, în scrierile lor, pentru că un diriguitor specializat în acest sens nu a existat la acea vreme îndepărtată.  Poetul Mihai Eminescu nu [...]

II. Perspectiva eshatologică.Strădania omului de a-şi mântui sufletul, de a se face plăcut lui Dumnezeu, se face adesea în perspectivă eshatologică. Sfârşitul vieţii, moartea şi judecata de după moarte îl înfricoşează pe om şi-l face să privească mult mai responsabil realitatea. Moartea face parte din viaţă, fiind legată strâns de aceasta: ,,După viaţă este şi [...]

Ora et labora  Eu nu ştiu, Doamne, cine sânt Dincolo de crucea din Cuvânt – În Timp ori în afara lui Cu umbra-mi bat în ceruri cui… **** Ţâşnind spre matca Orion În care veşnicia-şi are tron, Pironul îndoielii îl tot sui În cosmicul rădvan hai-hui… >>>>

*Rugăciunea: un pod de flori între spirite. *Trăieşte aşa cum te rogi: cu smerenie, cu blândeţe, cu ardoare. Şi nu te ruga aşa cum trăieşti: în grabă, cu egoism, cu trufie. *Ochii nu pot fi înneguraţi când inima e doldora de lumină. *Negura de pe ochi se transformă în zgură pe suflet. *Drumul sfinţeniei nu [...]

ADUN DIN CUVÂNT Adun din cuvânt divine rubaiate Si tot câte patru slobode-n ierugă De cuget, la tâmple de dor înviate, Lăuntric să mântui colindul în rugă. **** Ferestrele toate îmi sunt luminate, Mai alb ca zăpada isopul din psalmi, Brodează ecoul tăcerii lui poate Porfire de rouă, în poduri de palmi. >>>>

Aţi văzut ce rău e când Un bărbat nu vine-acas’ Şi-l găsiţi la crâşmă bând Înspre ziuă plin de fas ?! **** Şi de mai ai şi noroc De-ăl mai bun din ăi mai răi, Dimineaţa, pe cojoc, Te scoli şi cu vânătăi, >>>>

Copil al nimănui, ai inimă de piatră? Cine sunt cei din care te-ai zămislit odată? **** Copil al nimănui ce pribegeşti prin lume, Mai ştii tu care-ţi este adevăratul nume? **** Copil al nimănui, la piept cine te strânge? Iar de păţeşti ceva, pe tine cin’ te plânge ? >>>>

CUPRINDE-MA… Duminică, 3 Iulie 2011. Cuvântul- lumina cea adevărată… Cuprinde-mă, o să mă las cuprins, Cum se lasă floarea de petale, Ca un rug de flăcările sale- Vreau să ard în focul cel nestins! **** Cuprinde-mă, ca Aerul de vânt, Cuvântul meu, şi mai presus de vreme, Lumina risipită în poeme S-o dăruiesc de-a pururi [...]

În unul din  articolele noastre anterioare, ,,Discursul, ştiinţă în a comunica sau formă de a bate câmpii”, selectam câteva idei sugerate de specialiştii din domeniu tocmai  din dorinţa de a mai clarifica lucrurile, dar mai ales de a arăta că, noi, românii, ruginiţii timpurilor, alături de tinerii lucizi ai acestui popor, nu suntem nici proştii [...]

VÂNTURILE, GÂNDURILE… Vânturile-s gândurile, Gândurile-s vânturile… **** Care-i vântul? Care-i gândul? Ştie asta doar pământul, Întrebându-şi zările, Cercetând cărările… **** Al meu gând Şi-un pui de vânt Acum umblă mână-n mână >>>>

1. PRIN SÂNGELE CA UN RUG APRINS Prin sângele ca un rug aprins în trup, se sting nepământene întrebări de gând: Cu cine voi merge să curăţ albia prin care curge viaţa şi moartea? Cui îi voi lăsa drumul pe care-l fac şi întunericul pe care nu l-am putut desprinde? Rămân o mulţime de cântece [...]

Brazi seculari. Cu degete foarfece doi copii taie ceaţa. * * * Bănuţii din jântuială plutesc ca stelele pe boltă. * * * Privirile supte, bărbi de argint în biserica de pe munte. >>>>

În atâtea împrejurări o parte a auditoriului rămâne subjugat, doar se cugetă liber, cu înţeles. Dacă nici aşa n-a sosit înrâurirea, încep povestirile istorice. Atracţia filosofării este certă, se pare că este şi înnăscută. Totuşi pretenţia de a filosofa este însoţită de cunoaşterea a cel puţin până unde se întind certitudinile.  Avem maeştrii care se [...]

În flori nu se mai vinde Decăt păcatul originar , Iubirea, Mi-e dor,atît de dor De gîndul tău, Încît îmi expun chipul  În toate vitrinele… Nu vezi că >>>>

Cât vezi cu ochii, numai maci! Pâ’n la genunchi câmpia mă-mpresoară, Pe când, de undeva, ca-n fiecare seară Aceeaşi voce mă îndeamnă: taci! **** Cât vezi cu ochii, doar apusuri grele Cu nori ce se perindă sumbru, în fâşii, Chiar macii-mi par aproape vineţii Aşa cum negru-i cerul nopţii, fără stele. >>>>

De când ne ştim ca neam, zilele de sărbătoare i-au adunat pe oameni în sânul bisericii, la masă sau la horă. În zările îndepărtate pe unde ne aflam, biserica îşi împlineşte menirea ei de a ne aduna şi de a ne dărui frumuseţile trăirilor sufleteşti înăţătoare. În mod obişnuit, duminicile merg la Biserica Sf. Ioan [...]

1.CAUT LUMINA O gură de lup muşcă din noaptea sticloasă cu paşii grei trezesc pietrele drumului şi mă agăţ cu braţele de zborul păsărilor care încă-mi mai cântă prin gânduri. Peretele orizontului se apropie mereu şi-l proptesc cu ochii să nu cadă. În gara din amintiri băncile sunt goale, n-a mai trecut nici un tren [...]

Din tronul cerului cel nefăcut Dintre luceferi, aştri şi lumini Ai coborât ca Om peste pământ Ca să primeşti în dar doar spini.  **** Şi ai primit cu multă umilinţă Batjocuri şi bătăi, şi palme dure, Ţi-ai încercat din răsputeri răbdarea Privind spre cei ce-aveau să te înjure. >>>>

„ Dacă am fi perfect logici, -spunea Max Blecher-, ar trebui să adormim îndată ce ne-am trezit…”, lucru care ar fi fost de preferat în cazul exegeţilor Mioriţei de la Alecu Russo încoace, incluzându-i aici şi pe francezul Jules Michelet alături de americanul Ernest H. Lathan jr. ( primul acreditând ideea unui neam românesc resemnat [...]

SEMĂNÂND CU DRAGOSTE… 20 Aprilie 2011. Mi-am semănat cu linişte grădina, Ce bucurie m-a cuprins nu ştiu! Ascultă cum se zbenguie lumina- E devreme-acum ori e târziu? **** Mi se-nfioară apostolic mâna, În sinea ei sămânţa e-n zadar, De când aşteaptă dinspre cer ţărâna, Să-i fie jertfă pusă pe altar! >>>>

( lansare de carte – Mariana Brăescu- la Târgul Internaţional de carte LIBREX, Iaşi, 2011)  Au înverzit câmpiile şi pădurea trenul aleargă pe şine spre o „ţintă” mereu mişcătoare se aud voci ce povestesc întâmplările unei zile banale soarele imi face semne să privesc dincolo de orizonturi doar prin ochelarii fumurii puteam să întrezăresc imagini [...]

Motto: “Pe trotuarul strâmt al lumii, sunt un călător care îţi ţine    privirea îndreptată mereu spre chipul tău, Isuse!” -Papa Ioan Paul al II-lea- Dincolo de orice eveniment monden la care participă sute de mii de oameni şi mii de jurnalişti din toate ţările, dincolo de toate ceremoniile regeşti fastuoase, de nunţi, botezuri, divorţuri ale  [...]

Ministrul sănătăţii are pe conştiinţă câţiva morţi ai sistemului pe care l-a zdrobit, nu din nepricepere, ci dintr-un dezgust, pentru a nu-i spune ură, faţă de simplii oamenii. Suferinzii acestor vremuri, care, de la invalizi la bolnavii cronici, nu îi sunt pe plac ministrului pentru că se duc în spitale pentru a se îngriji. Într-un [...]

Cred ca m-am nascut cu duhul plecarilor. Imi sta gandul numai la calatorii si nu stiu cum sa fac sa ma vad iarasi plecata in largul zarilor. Nu de putine ori imi trimit gandul la draga mea prietena, Rodica Marascu care mi-a oferit multe trairi intense si frumoase in excursiile pe care le-a organizat cand [...]

MAMA Din amintiri ce se destramă,-n amurgul vieţii, regăsesc  Mereu, parcă, o altă mamă, care, la vârsta mea, firesc,   Am înţeles ce se-ntâmpla, cum altfel ea mi-a apărut Prin ochii şi prin mintea mea în timp ce-ntr-una am crescut ;  **** O văd şi-acum, ce vis frumos ! la patru anişori ai mei, Când o [...]

Fosta, mări, fost, Pe meleagul nost’, Cântăreţ vestit, Tânăr nenuntit, Mereu drăgostit. De floare, de ram, De străbunul neam. Şi cum mai cânta, Despre viţa sa! >>>>

BALADA EMIGRANTULUI A sunat ceasul cel mai năpraznic Ceasul care se chiamă Destin Ceasul ce smulge parâma din bornă Ceasul în care murim sau trăim **** Ceasul acest’nu-l aude nimeni Decât insul în pieptul căruia bate Roţile-i sfarmă carnea pe oase Sângele-i fierbe în adversitate >>>>

RONDEL CU LAPTE ŞI MIERE Lapte şi miere curg peste ţară, Lumea se-ntreabă cum se poate Hoitarii politici să-mpingă afară, Prin simplu condei şi datul din coate, Moneda făcută valută sprinţară În bănci şi maşini şi palate, Lapte şi miere curg peste ţară, Lumea se-ntreabă cum de se poate. >>>>

Singurătatea mă macină iubind în taină miresme de floare o umbră naşte în noapte amintirea ta răsfrântă în vise greu e drumul orbecăind te caut rănit fără de cuvinte grabnic aruncat în necunoaştere euforic într-o Eternă Dragoste Singurătatea mă macină >>>>

Promiteam, cu ceva timp în urmă, într-un articol, că voi reveni asupra unei chestiuni umane  ce ţine de preţuirea aproapelui, în condiţiile în care iubirea sa, în sensul biblic al cuvântului,  nu ne stă la îndemână.  Oricum am face, ori de unde am începe, tot peste comunicare şi înţelegere dăm, iar de aici, un fel [...]

Fericirea nu e mai multă şi ar fi mult mai puţină decât este, dacă EA s-ar conduce după toate canoanele pe care i le-au pregătit experţii.  ,,Fericirea depinde de noi“Aristotel. Mulţi alţi gânditori, scriitori, creatori din toate genurile se aliniază bucuroşi la această constatare .Te-ai aştepta să urmeze o discernere a condiţiilor care te fac [...]

SINGURĂTĂŢI VIRTUALE Zidul acesta virtual mă disperă cu tristeţile lui, virusate de singurătăţi abisale. Singurătăţile, ca nişte domnişoare de pension, sunt foarte cochete şi mă sfidează întruna, uitând bunele maniere. >>>>

Of-ul nostru e in paduri de brazi Ce cad cu atatea cercuri de povesti… Cu vise sfartecate de neant In manji ce-si spala coama in abis  **** Ma doare harta schilodita de istorie Cu fete tandre de batrani si morti Ce n-au nici linistea eterna In cernaziomul destinat pe veci… >>>>

EPIGRAME (…CU GANDUL LA UN MAESTRU) CATREN, LUI…PASTOREL Unde eşti tu, Păstorel? Să ne-arăţi, cu poanta ta, Care-i om, dar e…lichea, Care-i sfânt, dar e…mişel. ___________ UNORA, DA’ MULTI… Umoru-i o emblemă personală Ce face dintr-un slut un…Fernandel. Dar nefiind izbânzi în lumea medicală, Vi-l recomand pe vraciul…Păstorel. >>>>

Mirabila  Sămânţă a-nvins noartea prin moarte , Redevenind Rege, Preot, Împărat, Dumnezeu, Făcându-ne şi nouă, prin credinţa în El, parte Să fim rodul viu al suferinţelor sufletului Său. **** Mi se bucură sufletul când scriu despre miracolul Învierii ca despre inima credinţei creştine. Simt împrimăvărarea inimii mele şi trăiesc sentimentul că sunt un fiu al [...]

AŞCHII DE CLIPĂ Năvălesc peste carnea mea Ţintitele aşchii de clipă, Mă clatin sângerând peste nea – Biet fluture ciunt de-o aripă… *** Mi-e vitregă-n iarnă clepsidra, Se scurge mai iute nisipul, Începe s-apese amarnic obida, Aşchii de clipă îmi sfârtecă chipul. >>>>

Tu, care porţi Divina Lumină, Maică, Prea Curată, Primeneşte-ne-n Cântarea creştină: „Veniţi de luaţi Lumină!” **** Porunceşte, Vestitorului dimineţii, Vântului, Să ne anunţe, Dorul de Lumină: Veniţi de luaţi Lumină, La Învierea Domnului! >>>>