Elena Buică: „Postul Crăciunului“

Cele mai mari sărbători ale creştinilor ortodocsi, Crăciunul şi Sfintele Paşti, prin marea lor însemnătate, impun pregătiri speciale în perioada postului care precede aceste sărbători, începând cu seara de Lăsatul secului, numită popular şi Lăsata secului. Pentru a întâmpina marea Sărbătoare a Naşterii Domnului, în fiecare an, între 15 noiembrie şi 24 decembrie, se face pregătirea spirituală prin  rugăciuni, căinţe, prin înfrânarea poftelor şi trufiei, prin împăcărea cu sine,  prin iertăre şi a fi iertat. Este timpul pentru a învaţa iubirea faţă de aproapele nostru. Aşadar, postul este un act spiritual superior având sensul înalt, acela de creaţie a lui Dumnezeu. E un act prin care omul trebuie să analizeze valorile.

Lăsatul secului este seara în care se mai poate mânca din belşug. Tradiţia spune că această zi să se petreacă în familie, împreună cu rudele apropiate şi prietenii, fiind un prilej de petrecere.  Această zi este şi un prilej de practici magice. Se zice că fetele bătrâne care ţin post negru, se vor mărita după Sfintele Paşti, iar vrăjitoarele taie nuiele de alune pe care le vor folosi în descântecele de dragoste. Pentru că vine iarna, lupii se apropie de case şi ca să fie ţinuţi departe, e bine ca pe lângă coşul casei să atârni o secure sau un topor, iar gura sobei să fie lipită, aşa cum trebuie să stea închisă gura lupilor. >>>>