ESEU – Cristina Gabriela Nemeş: „Poezia religioasă românească“

Poezia religioasa are o deosebita importanta fiind in vizorul criticilor si istoricilor literari. Importanta ei consta in faptul ca ,pe de-o parte,transmite,idei,imagini sensibile,cs orice alta poezie,iar pe de alta parte,mult mai importanta,este o forma de comunicare a omului,din toate timpurile,cu Dumnezeu.Astazi,cu atat mai mult cu cat omul modern este ancorat intro lume materiala,se cuvine sa revenim,cu pasi marunti,la spiritual,sa dorim sacrul,sa-l intelegem si,nu in ultimul rand,san e impartasim de el.

Deosebit de important este faptul ca orice text,fie epic,fie liric,.produce o”placere”,asa cum afirma Roland Barthes in “Placerea textului”,insa pot afirma mai mult,anume ca,poezia religioasa nu produce acea placere inteleasa ca incantare,ci produce bucurie duhovniceasca.Fiecare crestin citind o poezie cu tematica religioasa simte comuniunea cu Dumnezeu,caci aceasta este intentia poetului crestin.

Toata poezia,de la inceputuri si pana azi,cu tematica religioasa,are un statut aparte in sfera beletristicii prin tema acesteia,motivul,simbolul cultivat si,nu in ultimul rand al limbajului ,realizand un adevarat margaritar ori perla a literaturii romane.

Dumnezeu a creat omul si l-a inzestrat cu multe daruri,as aminti doua:puterea de a da viata si libertatea.Izvorul vietii fiind Dumnezeu,iata ca omul este invitat sa conlucreze cu Creatorul sau,insa nu este fortat,ci are libertatea de a raspunde chemarii,invitatiei lui Dumnezeu,intrun mod atat de elegant,de delicat,as spune. >>>>



Follow

Get every new post delivered to your Inbox.