MAGIA “LOCULUI “- Elena Buică: „De vorba cu oamenii din satul meu“ (I)

Cand si cand, mai dau cate o fuga, tocmai “colea”, aproape pe partea cealalta a lumii, prin tinuturile de obarsie, in comuna Tiganesti, din judetul Teleorman. La fiecare vizita imi gasesc satul cu multe schimbari, de fapt, asa cum este si firesc, caci viata inseamna o continua prefacere si numai moartea inseamna nemiscare. De cum am ajuns in sat, mai intai mi-au vorbit casele. Diversitatea lor este acum mai mare decat cea din anii copilariei mele. Casele noi sunt cele mai multe cu etaj, cu terase si balcoane, cu acoperisul in mai multe ape, frumoase, e adevarat, dar nu mai pastreaza traditiile locului. Par case de la munte stramutate in plin ses. Aceleasi tipuri de casa, gen vile, le-am vazut mai apoi cam prin toata tara. Alte case sunt mentinute bine, asa cum le-a primit generatia de astazi de la parintii lor. Acestea pastreaza linia traditionala si mi-au vorbit intr-un grai cunoscut despre anii copilariei mele, incat mi-au aprins in inima si in minte adevarate zone de lumina. Alte case, falnice odinioara, apartinand cel mai adesea unor personalitati ale satului care au intrat in negura vremurilor, acum arata ponosite, neingrijite, obosite de atata asteptare in vederea unor remedieri. Unele sunt aproape o ruina. >>>>